OBICEIURI Biserica sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci, numită şi Ziua Crucii, în fiecare an pe 14 septembrie. Aceasta este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.
OBICEIURI Tot pe 14 septembrie se sărbătoreşte amintirea a două evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci:
– Aflarea Crucii pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fost răstignit şi înălţarea acesteia în faţa poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335.
– Aducerea Sfintei Cruci de la păgânii perşi din anul 629, pe vremea împăratului bizantin Heraclius. Acesta a pus-o la mare loc de cinste în Biserica Sfântului Mormânt al Sfintei Cruci din Ierusalim.
Găsirea Sfintei Cruci s-a produs în urma poruncii Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită eforturile făcute de Elena, la Golgota au fost găsite trei cruci.
Iar pentru a descoperi care a fost crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit, Macarie le spune să pună o femeie moartă pe fiecare cruce în parte. Odată ce a atins Sfânta Cruce, femeia învie, fapt care îi face pe cei prezenţi să se bucure că au găsit crucea pe care Hristos a fost răstignit.
Ziua Crucii. Această sărbătoare extrem de importantă se serbează cu post, aducând aminte tuturor credincioşilor de patimile şi moartea Mielului lui Dumnezeu.
Această dată vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. În popor, Ziua Crucii este sărbătorită prin post şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor, dar şi pentru spor.
Tot în această zi, în zonele viticole se începe culesul viilor. Iar în alte zone, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun.
Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.
Calendar ortodox: Se obişnuieşte ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
continuarea aici
