Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit şi cinci luni s-a tăinuit pe sine, zicând: Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea. (Luca 1, 24-38)

Astăzi ne amintim despre vestea cea bună pe care a primit-o Sfânta Fecioară Maria. Sfântul Arhanghel Gavriil a venit în Nazaret şi a adus Fecioarei Maria o minunată veste.

Numele Maria înseamnă „Împărăteasă” sau „Cea aleasă”. Mesajul Arhanghelului a fost simplu, însă aproape de neînţeles pentru ea. S-a socotit nevrednică pentru a purta în pântecele său pe Emanuel – Mântuitorul lumii.

Fecioara Maria va naşte pe „Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii”.

Dincolo de întrebările oarecum îndreptăţite, rămân cuvintele Preacuratei: „Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul Tău!” În ascultare de Dumnezeu şi-a dus întreaga viaţă, de la tainicul lăcaş din Betleem până sub crucea de pe Golgota.

Maica Domnului este mângâierea şi încurajarea mamelor, ocrotitoarea pruncilor şi călăuzitoarea tinerelor familii. (Pr. Dumitru Păduraru)