Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur şi tâlhar. Iar cel ce intră prin uşă este păstorul oilor. Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă de glasul lui, şi oile sale le cheamă pe nume şi le mână afară. Şi când le scoate afară pe toate ale sale, merge înaintea lor, şi oile merg după el, căci cunosc glasul lui. Iar după un străin, ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul lui. Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au înţeles ce înseamnă cuvintele Lui. A zis deci iarăşi Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt uşa oilor. Toţi câţi au venit mai înainte de Mine sunt furi şi tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla. (Ioan 10, 1-9)

În toată activitatea Sa, Domnul Iisus Hristos a ţinut cont de puterea de înţelegere a ascultătorilor Săi. Din acest motiv, Mântuitorul şi-a prezentat multe din învăţăturile Sale făcând legătura între ceea ce dorea să transmită şi cele cunoscute de cei ce-I ascultau cuvintele.

De altfel, trebuie să recunoaştem că Domnul Hristos este Pedagogul prin excelenţă! În pericopa evanghelică citită astăzi putem vedea că Mântuitorul s-a folosit de imaginea păstorului şi a oilor pentru ca mulţimile să înţeleagă rostul misiunii mesianice a Fiului lui Dumnezeu.

Hristos este Păstorul cel Bun, Cel Care poartă de grijă pentru fiecare suflet. El merge în faţa turmei, iar oile, cunoscându-I glasul, Îl urmează. Cu un asemenea Păstor putem străbate toate neajunsurile vieţii. Glasul Blândului Păstor ne va încuraja, cu privirea Sa ne va ocroti, cu mâinile Sale ne va binecuvânta.

Sfântul Atanasie cel Mare spune: „Dumnezeu S-a făcut purtător de trup, pentru ca omul să poată deveni purtător de duh”.

(Pr. Dumitru Păduraru)