Acasăsinucidere maramuresCalendar. Memoria zilei - 14 decembrie

Calendar. Memoria zilei – 14 decembrie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon, Arian şi Apolonie. (Dezlegare la ulei şi vin)
Romano-catolic = Sf. Ioan al Crucii, pr. înv.R.
Reformat(Calvin) = Huba, Zdenkó.
Greco-catolic = Sf. m. Tirs, Leuchie, Calinic, Filimon, Apolloniu şi Arian; [Sf. Ioan al Crucii].
Mozaic = 18. Kislev 5772.
Musulman = al-‘arb`a’: 18. Muharram 1433.

Evenimente
1280: Prima atestare documentară a orașului Sighișoara
1458: Atestarea documentară a municipiului Onești, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare
1467: Bătălia de la Baia: Ștefan cel Mare înfrânge armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadasera Moldova
1542: Prințesa Maria Stuart devine regina Maria I a Scoției
1819: Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat american
1869: Inaugurarea oficiala a clădirii Universității din București, construită între 1857-1869 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu
1888: Hariclea Darclée debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul „Margareta” din opera „Faust”
1900: Fizicianul Max Planck face publică noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne
1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă
1911 – Primul om, exploratorul norvegian Roald A. Amundsen (1872–1928), a ajuns la Polul Sud – cea mai râvnită desinaţie din epoca clasică a explorărilor polare.
1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale
La „Metropolitan Opera” din New York a avut loc premiera operei „Gianni Schicchi” a compozitorului italian Giacomo Puccini
1927: Irak-ul își câștigă independența față de Marea Britanie
1946: Adunarea Generala a ONU a ales orașul New York ca sediu permanent al ONU
1948: Stabilirea de relații diplomatice între România și India
1955: România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite
1961: A avut loc, la Berlin, premiera mondială a filmului regizat de americanul Stanley Kramer, „Procesul de la Nürnberg”, ecranizare a piesei lui Abby Mann
1972: Încheierea programului spațial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară
1989: În Chile au loc primele alegeri libere dupa 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte
2000: A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobâl; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o gravă avarie, în urma căreia s–au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi (specialiști apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima).
2004 – A fost inaugurat, în sudul Franţei, cel mai înalt pod din lume (300 de metri înălţime), construit pentru a decongestiona traficul zona oraşului Millau; proiectul a fost realizat de arhitectul britanic Norman Foster.

Nașteri
1503: Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician și medic francez
1883: Morihei Ueshiba, fondatorul artei marțiale japoneze Aikido (d. 1969)
1887: Virgil Madgearu, politician român (d. 1940)
1895: Paul Eluard (pseudonim pentru Eugène Grindel), poet francez (d. 1952)
1896: Regele George al VI-lea al Angliei (d. 1952)
1901: Regele Paul I al Greciei (d. 1964)
1914: Karl Carstens, politician german (d. 1992)
1918 – S–a născut actorul Radu Beligan. A pus bazele Teatrului de Comedie (1960), fiind director în perioada 1960–1968 (din filmografie “O noapte furtunoasă”, regia Jean Georgescu, “Iancu Jianu haiducul”, regia Dinu Cocea). Membru de Onoare al Academiei Române
1922: Nikolai Basov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 2001)
1924: Raj Kapoor, regizor și actor indian (d. 1988)
1946 – S–a născut solista vocală Aura Urziceanu, cunoscută pentru dueturile sale muzicale cu Duke Elington, Quincy Jones sau Ella Fitzgerald; stabilită în Canada, Aura Urziceanu este singura solistă de naţionalitate română care a fost inclusă în prestigioasa publicaţie „The Grove International Encyclopedia of Jazz”.

Decese
1788: Carol al III-lea, rege al Spaniei (n. 1716)
1799: George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1732)
1861: Prințul Albert, soțul reginei Victoria (n. 1819)
1873: Elisabeth Ludovika de Bavaria, soția lui Frederick William al IV-lea al Prusiei (n. 1801)
1878: Prințesa Alice a Regatului Unit, fiica reginei Victoria, Mare Ducesă de Hesse (n. 1843)
1946 – A murit I.Al. Brătescu-Voineşti, scriitor, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române („Întuneric şi lumină”, „Niculaiţă Minciună”, „Firimituri”) (n.01.01.186
1952: Fartein Valen, compozitor din Norvegia (n. 1887)
1962: Simion Mehedinți, geograf român, membru al Academiei Române (n. 1869)
1989: Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace
1990 – A murit dramaturgul şi prozatorul elveţian de expresie germană, Friedrich Dürrenmatt („Vizita bătrînei doamne”, „Fizicienii”, „Romulus cel Mare”) (n.05.01.1921).

Personalitatea zilei – Andrei Dmitrievici Saharov
Andrei Dmitrievici Saharov, în grafie rusă Андрей Дмитриевич Сахаров, (n. 21 mai 1921, Moscova – d. 14 decembrie 1989), a fost un fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.
S-a născut în familia părinților Dmitrii Ivanovici Saharov, profesor de fizică, fiu de avocat, și Ecaterina Alexeevna Saharova, născută Sofiano, de origine grecească.
A absolvit catedra de acustică a facultății de fizică a Universității din Moscova în anul 1942. După absolvire s-a specializat în fizica nucleară sub conducerea șefului secției teoretice a Institutului de fizică al Academiei de științe a URSS Igor Tamm, începând din anul 1945. Teza de candidat în științe, în care se examinau generația pionilor la ciocnirile nucleelor și măsurarea optică a temperaturii descărcărilor electrice a finalizat-o în anul 1947. Între timp a început să predea fizica la Institutul energetic din Moscova.
În anul 1948 Igor Tamm l-a inclus în grupul creat pentru construirea bombei cu hidrogen. A contribuit masiv la construcția bombei cu hidrogen sovietice, testate la 12 august 1953.
Împreună cu academicianul Tamm, lucrează la instalația Tokamak, menită a conduce la controlul reacțiilor termonucleare. A mai făcut cercetări privind radiația cosmică.
Din căsătoria cu Klavdia Alexeevna Vihireva (1943), în anul 1949 i s-a născut prima fiică Liuba, iar în anul 1959 – fiul Dimitrie.
După deconspirarea de către Hrușciov a monstruozităților staliniste la Congresul XX al PCUS, a conștientizat responsabilitatea omului de știință întru asigurarea păcii, a militat pentru limitarea încercărilor armelor nucleare în spațiu și la suprafața solului. În anul 1968 a publicat lucrarea „Considerații asupra progresului, coexistenței pașnice și liberatății intelectuale”, după care a fost înlăturat de la cercetările secrete.
A protestat împotriva trimiterii tancurilor sovietice împotriva Primăverii de la Praga (21 august 1968).
În anul 1969 a încetat din viață Klavdia Alexeevna.
În anul 1969 Igor Tamm, bătrân și bolnav, l-a învitat pe Saharov să revină la Institutul de fizică a Academiei de Științe.
În 1970 a fost cofondator al Comitetului pentru Drepturile Omului de la Moscova.
În anul 1971 s-a căsătorit cu Elena Bonner, cunoscută militantă civică, una dintre participantele dizidenței sovietice. Autoritatea crescândă a lui Saharov l-a transformat în liderul dizidenței sovietice. Saharov demonstra că doar o societate deschisă și de drept poate să asigure încrederea între statele lumii.
Occidentul a apreciat în mod deosebit eseul său My Country and the World.
În 1975 i se acordă Premiul Nobel pentru Pace, fiind prezentă la festivitate doar Elena Bonner.
Protestând împotriva invaziei sovietice din Afganistan, din 1980, este exilat de către liderul sovietic Brejnev la Nijni Novgorod (atunci Gorki), cu domiciliu forțat.
În anul 1984 a fost exilată și soția Elena Bonner.
A fost eliberat în decembrie 1986, la venirea la putere a noului lider Mihail Sergheevici Gorbaciov, după mai multe greve ale foamei și încercările autorităților de a-l hrăni forțat.
A revenit la Moscova și s-a încadrat din nou în activitatea științifică și politică, devenind liderul așa numit grup interregional, simpatizat de Boris Elțîn.
A fost ales în noul Parlament, susținând abolirea art. 6 al Constituției sovietice privind rolul conducător al Partidului Comunist.
A decedat la 14 decembrie 1989, în timpul lucrărilor Congresului II al deputaților poporului, în urma unui atac de cord.
Saharov a elaborat câteva idei fundamentale în domeniul reacțiilor nucleare de sinteză dirijate: reactorul magnetic (1950), sau tokamak-ul (în colaborare cu Tamm), cataliza muonică ale reacțiilor de sinteză (1948), folosirea radiațiilor laser pentru încălzirea deuteriului. În același an Saharov a sugerat ideea creării câmpurilor magnetice supraintense cu folosirea energiei exploziilor. Tot lui Saharov îi aparține ideea (încă neverificată experimental) preîntâmpinării ravagiilor cutremurelor prin fărâmițarea rocilor tari din focarul cutremurului cu microexplozii nucleare.
În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. Printre colaboratorii apropiați ai lui Saharov în această perioadă au fost Igor Tamm, Yakov Borisovici Zeldovici, Iuliu Borisovici Hariton.
În anul 1965 a publicat prima lucrare serioasă în domeniul cosmologiei, în care a explicat formarea stelelor, galaxiilor prin fluctuațiile cuantice ale câmpului gravitațional. În anul 1967 Saharov emite o idee foarte intersantă despre elasticitatea Universului, care a condus la gravitația indusă. În același an Saharov a emis idea explicării asimetriei materie-antimaterie în Univers, sau, vorbind mai simplu, dacă ecuațiile câmpului cuantic Klein-Gordon și Dirac sunt absolut simetrice în ceea ce privește materia și antimateria, de ce Universul nostru este totuși compus din materie și nu din antimaterie? Saharov a explicat, că la stadiile incipiente de evoluție a universului, atunci când Universul era în expansiune, aveau loc procese de deteriorare a simetriei CP (de sarcină și paritate), sau, cu alte cuvinte nu se realiza conservarea sarcinii barionice.
În anul 1986 a studiat relația dintre numărul particulelor elementare în Univers și găurile negre de origine primordială. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov se distinge printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.
Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.





TE-AR MAI PUTEA INTERESA