În aceste vremuri de restrişte, cea mai înfocată patrioată din România este UDMR. Mai mult, este cea care se îngrijeşte nu doar de pădurile, cultura, sănătatea şi undele radio româneşti, se îngrijeşte de unitatea naţională!
Asta, pentru că, în condiţiile în care PDL era dispus să-i dea orice, UDMR a cerut doar o biată universitate de medicină, cu predare în limba maghiară. Ar fi putut obţine Munţii Carpaţi şi i-ar fi primit cu bonus – munţii Dobrogei, că-s mai vechi. Ar fi putut cere apa Mureşului şi-ar fi primit şi Dunărea, cu deltă cu tot. Crivăţul de-l cerea, se căpătuia şi cu briza mării. Chiar şi o clonă a Mioriţei, acum de Paşti. Orice, râul, ramul…
Şi UNPR ar da maxim, că cine-o să-i mai ia pe ei la guvernare şi, în loc să se întoarcă în garnizoanele de unde au dezertat, mai bine îi face generali pe toţi udemeriştii, că ce mai e să fii azi general în România? Unul dintre cei foarte mulţi, cu pensiile tăiate, şi amestecat cu activiştii de partid… Iar, dacă UDMR s-ar răsti un pic mai tare, i-ar face chiar generali cu patru stele, cu cinci, cu câte stele ar vrea ei, liberi să poarte ce tricolor vor şi să cânte Deşteaptă-te române pe muteşte, dar evident, pe muteşte în maghiară.
La fel şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale ar da orice, că nu dau de la ei. Ar fi dispuşi să se declare minoritari cu dublă cetăţenie, turco-maghiară, armeano-maghiară, lipoveano-maghiară, etc. Varujan Pambuccian ar explica telespectatorilor ecuaţia guvernării cu mai mulţi acoperiţi, iar nevorbitorii de limbă română ar înţelege perfect şi-ar spune „Să trăiţi!”. Li s-ar părea perfect normal ca limba oficială a dragii lor Românii să fie secuiasca.
Dar cel mai mult ar da Traian Băsescu. Ar da rezerva lui de whisky pe un an, pe Nuţi, că deja îl cam încurcă, ar da o lege ca toţi spionii români să fie agenţi dubli, iar dacă sunt deja, să fie tripli şamd. Ar da în oricine, numai să dispară perspectiva ca după Cotroceni să urmeze Jilava. Ar da şi Marea Neagră – că tot pute a votcă şi lui îi place malţul scoţian, mai puţin o singură dană în care să dea cu câte un vapor când i se pune pata pe chelie.
Asta e politică naţională! Orice coboară sub acest nivel se numeşte naţionalism desuet.
Valentin Nicolau