Cercul Cultural Româno-Austriac Unirea (Rumänisch–Österreichischer Kulturkreis – RÖKU –, preşedinte Ioan Godja) a organizat „Ziua Naţională a României”, ediția a XI-a, sâmbătă, 29 noiembrie 2014, în Lanzenkirchen sărbătorind, totodată, 11 ani de activitate, ziua Sfântului Apostol Andrei şi Ziua Românilor de Pretutindeni.
Deschiderea festivității a fost făcută de către dl. Bernhard Kranthaler, primarul comunei austriece Lanzenkirchen, din Landul NÖ (Niederösterreich), un om cu un caracter deosebit, prietenos, care a adresat salutul de bun venit tuturor celor prezenți. Alături de dumnealui, au mai fost invitate pe scenă, să se adreseze participanţilor, și alte oficialități, atât din Austria, cât și din România, precum d-na Heide Lamberg, viceprimar în Lanzenkirchen, dl. Lukas Marcel Vosicky, secretar general al Asociației Austro-Române din Viena, dl. Michael Anders-Kraus, vicepreşedinte al Asociaţiei „Vecinătatea-Săsească-Augarten” și consilier al “Asociației Saşilor Ardeleni din Viena”, d-na Gabriela Mihaela Folfa, Consilier diplomatic, Şefa secţiei consulare din Viena, dl. Dumitru Flucuş, primarul comunei Şinca Nouă, din judeţul Brașov, dl. Leon Taudien, solist vocal de muzică clasică, tenor și Preotul Iulian Hotico.
Dl. Ioan Godja, președintele Postului RadioTv Unirea, conform unei vechi tradiţii creştin-ortodoxe românești, a întâmpinat invitaţii pe scenă, cu pâine și sare.
Sarea – element purificator, simbol al înţelepciunii şi pâinea – simbolul vieţii „trupul Domnului“, cum este denumită în religia creștină, au constituit, pentru români, două elemente cu caracter sacru, dragoste, bunătate, credinţă. “Cozonacul prieteniei” a fost facut de d-na Mariana Goraş, o gospodină din comunitatea românească de la Wiener Neustadt. Fiecare dintre cei amintiți au gustat bucatele, după care au salutat cu bucurie auditoriul prezent la această sărbătoare. S-au schimbat cadouri simbolice şi s-au rostit cuvinte de mulțumire de către cei doi primari, semn al unui început de prietenie sinceră.
Programul artistic, a ţinut două ore, fiind foarte diversificat. Fanfara din Şinca Nouă jud. Braşov a interpretat colinde şi cântece de Crăciun, dedicate celor prezenți. Ansamblul Şinca Nouă a prezentat diferite dansuri, din mai multe zone ale României: „Fecioreasca Fetelor”, „Joc de pe Valea Hârtibaciului”, „Joc de Codru”, „Joc din Câmpia Transilvană”, „Suită de dansuri din Năsăud” și altele. Pe scenă au mai evoluat trei solişti de muzică diferită: Leon Taudien a interpretat muzică pop, rock și clasică, Lucian Ștefan – muzică folk, iar Mariana Şandru – folclor românesc, solo şi în duet cu Lucian Ștefan. Au urmat un grup de profesori din Arad: Pavel Filipaș și Mihai Henț, alături de scriitoarea Floarea Candea, Rozalia Pota şi Sava Sifora, care au făcut o surpriză organizatorilor, mai ales domnului Godja.
Spectacolul s-a încheiat cu cântecele „Așa-i românul” şi „Hai să-ntindem hora mare”, lumea s-a prins în horă, iar jocul și voia bună au continuat până la orele două dimineața.
Se aduc mulțumiri domnului Marius Cisar, director al Centrului Cultural Reduta din Brașov, om de bună credinţă, fără de care, evenimentul ridicat la un nivel superior nu ar fi avut loc, instituție care a suportat cheltuielile de transport, cazare și masă pentru întregul grup, de 51 de personae, sosit de la Şinca Nouă.
Mulțumiri se aduc tuturor celor care au sprjinit, într-un fel sau altul, această festivitate, şi anume: doamnei Dora Gillmann, de la firma Flowers by Gilli, pentru amenanjarea și decorul scenei, al sălii de spectacol, d-lui Adi Lăcătuş şi d-lui Ion Bărbieru.
Domnul Ioan Godja a mulţumit, în mod deosebit, primarilor Bernhard Kranthaler și Dumitru Flucuș, care au arătat un interes deosebit pentru organizarea acestei sărbători.
Adaug spre final, în atenţia cititorilor, o menţiune de interes general privind istoria comunei Şinca Nouă.
Comuna este atestată documentar în anul 1291, iar în anul 1764 au avut loc două evenimente importante, care au dus la scindarea comunităţii româneşti din Şinca:
– Din ordinul Împărătesei Maria Tereza, românii din Ardeal să treacă la catolicism.
– Înfiinţarea regimentelor de grăniceri, ale Imperiului Austriac.
În urma acestor evenimente, 88 de familii din Şinca au hotărât a-şi părăsi casele şi s-au retras în pădurile situate în amonte, pe valea Şincii. S-au oprit în aceste păduri, la circa 9 km de vatra vechiului sat, şi s-au aşezat în jurul unei mănăstiri ortodoxe, situată pe dealul “Ghie”.
Au defrişat o parte a pădurii şi au creat vatra unui nou sat, pe care l-au numit Şinca Nouă. Aceste familii şi-au lăsat casele şi toată averea pe care o aveau în vechiul sat (cu excepţia lucrurilor pe care şi le-au pus în căruţe, când au plecat), dar şi-au păstrat credinţa ortodoxă şi nu au participat la regimentul de grăniceri.
În Şinca Veche au rămas doar 4 familii, cele mai bogate din sat – Bălan, Bârsan, Strâmbu şi Urs – care nu s-au îndurat să-şi lase averile şi să plece. Aceştia au trecut la religia greco-catolică şi s-au înscris în regimentul de grăniceri.
Localitatea Şinca Nouă a fost reînfiinţaă în 2002 ca şi comună şi reprezintă cea mai mare comunitate românească din Ţara Făgăraşului. Localitatea a avut statutul de comună, până în anul 1968 când, datorită refuzului localnicilor de a intra în colectiv, comuna a fost desfiinţată şi a devenit sat al comunei Poiana Mărului. Astăzi, comuna Şinca Nouă – situată pe drumul naţional 73A, la 50 de km Vest de oraşul Braşov – are o populaţie de cca. 2000 locuitori şi un frumos renume.
***
Cercul Cultural Româno-Austriac Unirea (RÖKU), este o organizaţie culturală româno-austriacă care nu se implică în probleme cu caracter politic, cu excepţia manifestărilor culturale dedicate unor aniversări deosebite din istoria românilor, precum Marea Unire din anul 1918, de la Alba Iulia, care a fost, desigur, un eveniment eminamente politic.
