Acasăsinucidere maramuresVIDEO: Calendar. Memoria zilei - 29 octombrie

VIDEO: Calendar. Memoria zilei – 29 octombrie

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Cuv. M. Mc. Anastasia Romana; Cuv. Avramie
Romano-catolic = Sf. Narcis, patriarh de Ierusalim
Reformat (Calvin) = Melinda, Szilárd
Greco-catolic = S Anastasia Romana, c, m (+ 309). S Avramiu, c (+ sec VI).
Mozaic = 11. Kheshvan 5770
Musulman = al-khamis: 10. Dhu l-Kada 1430
Sãrbãtori 
Ziua internaționalã a internetului (2004)
Ziua naționalã a Turciei

Evenimente
1497: Lupta de la Lențești. Un corp de oaste moldoveneascã de circa 3.000 de cãlãreți, condus de vornicul Boldur, zdrobește o grupare de cavalerie mazovianã compusã din circa 600 de lãncieri, sositã în ajutorul oștilor regale polone
1675: Leibniz folosește pentru prima datã semnul ∫, pentru integralã
1787: Premiera operei „Don Giovanni” a lui W.A. Mozart, la Teatru Național din Praga
1814: A fost lansat, la New York, „USS Fulton”, primul vas de rãzboi cu aburi, proiectat de Robert Fulton
1863: A fost creat Comitetul Internațional al Crucii Roșii
1918: Semnarea Armistițiului de la Compiegne, între Puterile Antantei și Germania, în urma cãruia ostilitãțile înceteazã pe toate fronturile. Germania recunoaște, între altele, caducitatea Tratatului de pace de la București, fiind obligatã, în acelasi timp, sã retragã armata din România
1923 – Postul de radio Berliner Funkstunde a transmis pentru prima dată un concert radiodifuzat, care s–a bucurat de o primire favorabilă din partea tuturor păturilor populaţiei şi a marcat primii paşi ai mass–media. Posibilităţi tehnice erau de mai multă vreme, dar interdicţia aplicată în Germania, după încheierea războiului, persoanelor particulare de a deţine receptoare radio făcea imposibilă utilizarea telefonului fără fir pe scară largă.
1923: Turcia devine republicã în urma dizolvãrii Imperiului Otoman
1928: „Graf Zeppelin” este primul dirijabil care a traversat Atlanticul, de la New York la Berlin
1944: Începe „Operațiunea Budapesta” la care participã Fronturile 2 și 3 ucrainene și trupele române
1947: Are loc, la București, în sala de festivitãți a Școlii Superioare de Rãzboi, procesul intentat conducãtorilor Partidului Național-Țãrãnesc, în frunte cu Iuliu Maniu
1956: Armata israelianã atacã Egiptul pe peninsula Sinai pentru a câștiga controlul asupra zonei canalului Suez
1958: F. Mason Sones Jr, medic cardiolog la Clinica din Cleveland, realizeazã prima angiogramã coronarianã
1967: S-a inaugurat Stadionul Central din Craiova, cu ocazia meciului internațional de fotbal dintre echipele României și Poloniei
1974: Se deschide sesiunea Marii Adunãri Naționale, la care se adoptã mai multe legi, între care Legea retribuirii dupã cantitatea și calitatea muncii, Legea privind sistematizarea teritoriului și localitãților
2011: A fost canonizat Andrei Șaguna

Nașteri
1507: Fernando Alvarez de Toledo, Duce de Alba, politician spaniol (d. 1582)
1816: Regele Ferdinand al II-lea al Portugaliei (d. 1885)
1875: Regina Maria a României (d. 1938)
1879: Franz von Papen, politician german (d. 1969)
1880: Augustin Bena, compozitor și dirijor român (d. 1962)
Jean Alexandru Steriade, pictor și grafician român (d. 1956)
Abram Fiodorovici Ioffe, fizician rus (d. 1960)
1882: Jean Giraudoux, dramaturg francez (d. 1944)
1885: Mihail Sorbul (Mihail Smolski), dramaturg și romancier român (d. 1966)
1897: Joseph Goebbels, politician german (d. 1945)
1905: Alice Sãvulescu, botanistã româncã (d. 1970)
1910: Sir Alfred Jules Ayer, filozof britanic (d. 1989)
1920: Baruj Benacerraf, medic american, laureat al Premiului Nobel
1924: Zbigniew Herbert, scriitor polonez (d. 1998)
1930 – S–a născut prozatorul, publicistul şi scenaristul de film Radu Cosaşu. Este autorul a 3000 de articole publicate în reviste literare din ţară şi străinătate, precum şi a 15 cărţi de proză, dintre care menţionăm: „Logica”, „Poveşti pentru a-mi îmblânzi iubita”, „August pe un bloc de gheaţă”.
1930: Niki de Saint Phalle, artistã francezã (d. 2002)
1938: Ralph Bakshi, regizor american de film
Ellen Johnson Sirleaf, laureatã a Premiului Nobel pentru Pace liberianã
1940: Frida Boccara, cântãreațã francezã (d. 1996)
1944: Marcel Dragomir, compozitor român
1946: Peter Green, cântãreț american (Fleetwood Mac)
1947: Richard Dreyfuss, actor american
1957: Principesa Sofia a României, fiica regelui Mihai al României
1961: Randy Jackson, cântãreț american (The Jackson 5)
1971: Winona Ryder, actrițã americanã

Decese
1268: Konradin von Hohenstaufen, duce șvab (n. 1204 sau 1205)
1618: Walter Raleigh, explorator maritim, descoperitor și scriitor englez (n. 1552)
1783: Jean Le Rond d’Alembert, scriitor, filozof și matematician francez, colaborator al lui Diderot la realizarea „Enciclopediei franceze” (n. 1717)
1829: Maria Anna Mozart, sora lui Wolfgang Amadeus Mozart și fiica lui Leopold Mozart (n. 1751)
1901: Leon Czolgosz, anarchist american, este executat pentru asasinarea președintelui american William McKinley
1911: Joseph Pulitzer, publicist american, fondatorul Premiului Pulitzer (n. 1847)
1924: Frances Eliza Burnett, autoare britanicã (n. 1849)
1932: Joseph Babiñski, neurolog francez (n. 1857)
1933: George Benjamin Luks, pictor american (n. 1867)
1941: Aleksandr Afinoghenov, dramaturg rus (n. 1904)
1949: Georg Iwanowitsch Gurdjieff, autor, filozof, coregraf, componist armean (n. 1872)
1950: Gustav al V-lea al Suediei, rege a Suediei din 1907 pânã în 1950 (n.1858)
1959: Iacob Iacobovici, medic chirurg român, fondatorul școlii chirurgicale din Cluj (n. 1879)
1969: Cecilia Cutescu-Storck, pictorițã româncã (n. 1879)
1971: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, chimistã suedezã (n. 1902)
1971: Duane Allman, muzician american (Allman Brothers) (n. 1946)
1985: Aurel Avramescu, inginer român (n. 1903)
1992: Doina și Ion Aldea Teodorovici, compozitori și cântãreți români
1995: Terry Southern, scenarist american (n. 1924)
1997: Anton Szandor LaVey, fondator a organizației Church of Satan, (n. 1930)
2003 – A murit celebrul tenor italian Franco Corelli, unul dintre cei mai talentaţi cântăreţi de operă. A cântat alături de toate numele mari ale genului: Maria Callas, Giulietta Simionato, Giuseppe Taddei, Tenata Scotto, Nicolae Herlea etc (n.08.04.1921).

Personalitatea zilei – Doina și Ion Aldea Teodorovici

Doina Aldea Teodorovici s-a născut în anul 1958 în orașul Chișinău. Harul său artistic s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina Aldea Teodorovici participă la dublarea filmelor în românește la Studioul „Moldova-Film”. Concomitent studiază muzica în particular. De asemenea, timp de mai mulți ani activează în ansamblul „Moldoveneasca” cu care întreprinde turnee în Cuba, Algeria, Mongolia, Germania și alte țări. Timp de mai mulți ani a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul „Ion Creangă” din Chișinău. Între anii 1971 și 1985 a fost membru ULCT.
Din 1982, Doina își descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea Teodorovici.

Talentul său multilateral, vocea caldă și răscolitoare, frumusețea unică, civismul fierbinte, curajul au impus-o încă de la debut ca pe una din cele mai îndrăgite artiste atât în Moldova, cât și peste hotarele ei.
Participând la toate evenimentele ce au marcat procesul de renaștere a poporului nostru, lansând cântece de un profund patriotism, cum sunt „Suveranitate”, „Sfântă ni-i casa”, „Mănăstirea Căpriana” și altele, cântăreața Doina Aldea Teodorovici devenise simbolul Moldovei. La începutul anului 1992, pentru talent, muncă îndelungată pe scenă și spirit civic, Doinei Aldea Teodorovici i s-a acordat titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova.

Ion Aldea Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în orașul Leova. Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinți. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada de ocupație sovietică, a trebuit să se retragă din biserică, să-și ascundă în sine credința în Dumnezeu care, precum zicea Ion într-un interviu, îi dă omului putere să supraviețuiască și să devină, pur și simplu, artist, ca să nu fie persecutat de nimeni. Câțiva ani, părintele său e solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, medic, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii moldovenești nr. 2 din localitate.

De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. Fratele său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată. Între anii 1967 și 1982 a fost membru ULCT. Mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică „Eugeniu Coca” (astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, în 1969, se înscrie la „Școala medie de muzică” din Tiraspol, unde studiază saxofonul și pe care o absolvește în 1973. Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, intepretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea Teodorovici.

Din 1975 și până în 1981, când devine student la Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului „G. Musicescu” din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot în acești ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el și fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.

Ion își duce steaua și crucea mai departe, în seri albastre, împreună cu Doina Marin, cu care se căsătorește în 1981. Tot atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia ghitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră.

Împreună cu soția sa, a militat pentru unirea Basarabiei cu România. A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii 90′ au cântat despre limba română, Eminescu (pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova).

La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: „Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre”.
În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanță de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.
În noaptea de 29/30 octombrie 1992, la orele 2.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România. În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Cu toate acestea autoritățile nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă.

Înmormântarea lui Ion și Doina Aldea Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central Ortodox din  Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea independenței. Ziarul „Moldova Suverană”, 5 noiembrie 1992: „Marți, 3 noiembrie, întreaga Republică Moldova și-a luat rămas bun de la Doina și Ion Aldea Teodorovici care, în scurta lor viață pământească, au devenit un simbol al cântecului de libertate și a celor mai sacre aspirații ale românilor din stânga Prutului. La ora 10.30. Spre Opera Națională din Chișinău, în a cărei incintă au fost aștezate sicriile, se revarsă mulțime de lume pentru ultima întâlnire cu renumiții și îndrăgiții artiști. La 12.30 sicriile sunt scoase și purtate prin marea de oameni.
Înregistrarea pe banda magnetică, răsună vocea Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici. În nenumărate acorduri ale cântecului „Suveranitate”, interpretat de ei acum doi ani în chiar această Piață sunt purtate pe umeri spre Cimitirul Central din strada Armenească. Cei doi neîntrecuți cântăreți, Doina și Ion, nedespărțiți în moarte ca și în viață, au rămas să-și doarmă somnul de veci alături, lângă biserica vechiului cimitiri al Chișinăului. Moartea indragitilor artisti ar fi fost provocata de serviciile secrete ale unei tari, fiind in tandem cu nefericitul eveniment produs asupra poetului Dumitru Matcovschi, care in urma tamponarii a intrat in coma si nu si-a mai revenit la capacitatile sale mintale dupa impact definitiv .
Din aceleasi considerente, Ion si Doina Teodorovici ar fi fost „inlaturati” pe motive politice, deoarece impactul activitatii artistice a celor doi luase o asa amploare, ce nu convenea nici puterii de la Bucuresti, nici puterii de la Chisinau, cu atat mai mult celei de la Moscova.

Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.






TE-AR MAI PUTEA INTERESA