Acasăsinucidere maramuresVIDEO: Calendar. Memoria zilei - 29 ianuarie

VIDEO: Calendar. Memoria zilei – 29 ianuarie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Gândul zilei: ”Ajutorul internațional este un sistem de a strânge bani de la oamenii săraci din țările bogate și de a-l da oamenilor bogați din țările sărace.” (Lordul Bauer)

Religie
Ortodox = Aducerea moaştelor Sf. Sfinţit Mc. Ignatie Teoforul.
Romano-catolic = Sf. Valeriu, ep.
Reformat(Calvin) = Adél, Eta, Emöke.
Greco-catolic = S Ignaţiu Teoforul, ep, m (Aducerea moaştelor sale la Const, sec V).
Mozaic = 24. Shevat 5771.
Musulman = as-sabt: 23. Safar 1432.

Evenimente
1616: Navigatorul olandez Willem Cornelis Schouten (n. 1567 – m. 1625) a fost primul explorator care a ocolit Capul Horn, în expediția pentru căutarea unui nou drum spre Oceanul Pacific.
1676: Feodor al III-lea devine Țar al Rusiei.
1814: Franța învinge Rusia și Prusia în Bătălia de la Brienne.
1845: „Corbul” (The Raven), de Edgar Allan Poe, este publicat pentru prima dată în „New York Evening Mirror”.
1886: Germanul Karl Friederich Benz (1844-1929 a fost brevetat pentru fabricarea primului automobil funcționabil din lume, alimentat cu benzină.
1891: Liliuokalani este proclamată regină a Hawaii; va fi ultimul monarh al Hawaii.
1896: Doctorul Emile Grubbe a utilizat pentru prima oară radiațiile pentru a tratata cancerul de sân al pacientei sale Rose Lee din Chicago.
1916: Primul Război Mondial: Germania a efectuat primul raid aerian cu aparate „Zeppelin” deasupra Parisului.
1923: Consiliul de Miniștri a aprobat statutul Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR).
1947: URSS semnează Tratatul de pace cu România (după a doua conflagrație mondială).
1949: Marea Britanie recunoaște statul Israel.
1950: La Johannesburg (Africa de Sud) izbucnesc primele tulburări provocate de politica rasială a Africii de Sud.
1981: S-a dat în exploatare cel mai mare pod de pe Siret, în zona hidrocentralei Galbeni.

Nașteri
1688: Emanuel Swedenborg, filosof, om de știință suedez (d. 1772)
1749: Regele Christian al VII-lea al Danemarcei (d. 1808)
1782: Daniel Auber, compozitor francez (d. 1871)
1838: Edward Williams Morley, chimist și fizician american (d. 1923)
1843: William McKinley, al 25-lea președinte al SUA (d. 1901)
1860: Anton Cehov, scriitor rus (d. 1904)
1866 – S-a născut scriitorul francez Romain Rolland, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura în anul 1915 („Jean-Christophe”, „Danton”) (m.30.12.1944).
1867: Vicente Blasco Ibañez, scriitor spaniol (d. 1928)
1890: (S.V.) Boris L. Pasternak, poet, prozator și traducător rus, laureat al Premiul Nobel pentru Literatură (d. 1960)
1893: Marțian Negrea, compozitor și muzicolog român (d. 1975)
1895: Dumitru D. Roșca, filosof român, membru al Academiei Române (d. 1980)
1926: Tudor Vornicu, jurnalist român (d. 1989)
1926: Abdus Salam, fizician pakistanez, laureat al Premiului Nobel (d. 1996)
1933: Sacha Distel, cântăreț francez (d. 2004)
1946: Irina Nicolau, etnolog român (d. 2002)
1947: David Byron, cântăreț englez (Uriah Heep și Spice) (d. 1985)

1953: Mihai Lungeanu, regizor român de teatru
1953: Dan Marcoci, regizor român
1954: Oprah Winfrey, actriță și gazdă de talk show american
1956 – S-a născut poetul şi dramaturgul Matei Vişniec (poezie: „La noapte va ninge”, „Oraşul cu un singur locuitor”; teatru: „Angajare de clown”, „Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi”, „Despre sexul femeii – un cîmp de luptă în războiul din Bosnia”).
1956: Florin Călinescu, actor român de teatru și film

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=c5GtoxpAgUA#t=3s

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=_37x_mPd3mg#t=0s
1961 – S-a născut Eddie Jackson, basist şi vocalist american (Queensryche).
1962 – S-a născut actriţa Oana Pellea (teatru: „Visul unei nopţi de vară”, „Îmblînzirea scorpiei”; film: „Vulpe vînător”, „Stare de fapt”).
1966: Romario Souza, fotbalist brazilian

Decese
William Butler Yeats, poet englez
1119: Papa Gelasius al II-lea
1342: Louis I, Duce de Bourbon (n. 1279)
1601: Louise de Lorraine-Vandémont, soția regelui Henric al III-lea al Franței (n. 1553)
1676: Țarul Alexei I al Rusiei (n. 1629)
1696: Țarul Ivan al V-lea al Rusiei (n. 1666)
1820: Regele George al III-lea al Angliei (n. 1738)
1870: Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana]] (n. 1797)
1901: Regele Milan I al Serbiei (n. 1855)
1906: Regele Christian al IX-lea al Danemarcei (n. 1818)
1939: William Butler Yeats, poet englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1865)
1996: Marian Hudac, actor român (n. 1934)
2003: Matei Gheorghiu, actor român (n. 1926)
2006: Ludovic Spiess, tenor român (n. 1938)

Personalitatea zilei – Boris Leonidovici Pasternak

Boris Leonidovici Pasternak (n. 29 ianuarie 1890 (S.N. 10 februarie) la Moscova – d. 30 mai 1960) a fost un poet și scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958.
Motivația Juriului Nobel: ” … pentru deosebită măiestrie atinsă în poezia lirică actuală, precum și în domeniul marilor tradiții epice ruse.”
Este fiul lui L. O. Pasternak, membru al Academiei de arte. Se naște și crește într-o familie de artiști profesioniști, în familia pictorului Leonid Pasternak și a pianistei Rosa Kaufmande de unde provin și preocupările sale timpurii pentru diverse arte: desenează bine din copilărie; se ocupă de compoziția muzicală, influențat fiind de A. N. Skriabin, prieten al tatălui său, într-o altă, a treia perioadă, studiază cu pasiune filosofia.
În 1909 se înscrie la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din Moscova, renunțând la profesia de muzician. În 1912 pleacă în Germania, unde se ocupă cu studierea operei școlii neokantiane de la Marburg. Renunță și la specializarea în filosofie, problematica filosofică rămânând totuși în centrul atenției creației sale literare, până la romanul și scrisorile ultimilor ani. Pasternak optează, în final, definitiv pentru literatură.
În 1911 debutează cu poezii în almanahul grupării „Lirika”, iar în 1914 tipărește placheta de versuri „Geamănul din nori”. După examenele de la Universitatea din Moscova își definitivează primul său volum de versuri (1914). Din dorința de a fi alături de generația sa, Pasternak se „înregimentează” literar în gruparea moderat futuristă „Centrifuga”, fără a-și renega însă rădăcinile, care coboară până în „veacul de argint” al poeziei ruse (perioada Simbolismului și a Akmeismului, dominată de figura lui Blok).
Volumul Pe deasupra barierelor (1917) este, în mare măsură, o reluare a temelor din prima sa carte. Volumele Sora mea viața (1922) și Teme și variațiuni (1923), în care Pasternak își elaborează modul cu totul special de a surprinde lumea în integritatea ei, sunt primite cu entuziasm, impunându-l drept un mare poet. În anii ’20, Pasternak încearcă să-și gasească locul în lumea creată de Revoluția roșie scriind poemele epice 1905 (1925-1926) și Locotenentul Schmidt (1926-1927), care, alături de poemul Înalta maladie (1923-1928), îi aduc recunoașterea oficială.

La sfârșitul anilor ’30, deprimat din cauza nenorocirilor pe care le vede în jurul său – sunt anii terorii staliniste -, Pasternak renunță pentru o vreme la opera personală și își câștigă existența traducând. Traduce mult, din Shakespeare, Kleist, Goethe, Petöfi, Shelley, Verlaine, din germană, engleză și din poezia gruzină; călătorește de altfel și în Gruzia.

În timpul Războiului publică volumele de versuri Pe trenuri timpurii (1943) și Întinderea pământească (1945). În iarna aceluiași an începe să scrie romanul Doctor Jivago. După război elaborează partea cea mai importantă din romanul Doctor Jivago, despre un intelectual cu opțiuni tragice între lumea intimă și existența publică, socială. În 1948, întregul tiraj de Opere alese de Pasternak, tipărit în anul precedent, este dat la topit.
Publicarea romanului în străinatate în 1957, în Italia, și decernarea Premiului Nobel pentru literatură în 1958 a generat ascuțite critici în presa sovietică, soldate cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor și constrângerea sa să renunțe de „bună voie” la Premiul Nobel. În 1959 încheie volumul de versuri Când se înseninează. La 30 mai 1960, scriitorul moare la Peredelkino, celebrul sat de creație al scriitorilor sovietici, situat într-o suburbie a Moscovei. În însemnările și scrisorile ultimilor ani Pasternak și-a adunat punctele sale de vedere asupra artei.

Opera selectivă
Vremea începuturilor – (1912 – 1914)
Pe deasupra barierelor – (1914 – 1916)
Anul nouă sute cinci – (1925 – 1926)
Locotenentul Schmidt – (1926 – 1927)
A doua naștere – (1930 – 1931)
Doctor Jivago – 1957
Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.









TE-AR MAI PUTEA INTERESA