Acasăsinucidere maramuresVIDEO: Calendar. Memoria zilei - 14 ianuarie

VIDEO: Calendar. Memoria zilei – 14 ianuarie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Cuv. Părinţi ucişi în Sinai şi Rait; (Odovania Praznicului Botezului Domnului).
Romano-catolic = Ss. Felix de Nola, ep.; Bianca, regină.
Reformat(Calvin) = Bódog.
Greco-catolic = Ss c ucişi pe Muntele Sinai şi Rait, (+ 370). Încheierea Sărb Botezului Domnului.
Mozaic = 9. Shevat 5771.
Musulman = al-jum`a: 8. Safar 1432.

Sărbători
India: Festivalul Zmeelor („Makar Sankranti” sau „Uttarayani”)
Italia: Spectacolul Nunților
Japonia: Ziua Majoratului în anii în care este a doua luni din ianuarie (2002, 2008, 2013, 2019 etc.)

Evenimente
1514: Papa Leon al X-lea emite o bulă papală împotriva sclaviei
1539: Spania anexează Cuba
1547: Ivan al IV-lea Cel Groaznic ia titlul de țar al Rusiei
1557: Apare, la Brașov, „Octoihul”, în limba slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi
1595: În lupta de la Putineiu, frații Buzești și Radu Calomfirescu, în fruntea unor detașamente ale oștii de țară, au înfrânt pe tătarii care invadasera țara
1724: Regele Philip al V-lea al Spaniei abdică
1876: Brevetarea telefonului. La aceasta dată, Alexander Graham Bell și Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru brevete din New York, primul la ora locala 12.00, iar al doilea la ora 14.00. Pe această diferență s–au bazat cei ce i–au adjudecat lui Bell invenția în procesul ce i–a opus multă vreme pe cei doi inventatori
1895: Guvernul japonez anexează Arhipelagul Senkaku
1896 – La Londra, la „Societatea regală de fotografie”, au loc primele proiecţii publice, realizate de Birt Acres. Sînt proiectate filmele sale, turnate în 1895. Birt Acres este realizatorul unui aparat de luat vederi, construit în iarna lui 1894 (brevetat la 25.05.1895).
1900: Premiera, la Teatrul Constanzi din Roma a operei Tosca de Giacomo Puccini; în rolul titular Hariclea Darclée, celebra arie „Vissi d’arte, vissi d’amore” fiind compusă special pentru ea
1933: Se instalează guvernul național–țărănesc condus de Al Vaida–Voievod
1954: A avut loc căsătoria dintre Marilyn Monroe și Joe DiMaggio
1972: Margareta a II-a a devenit regină a Danemarcei, suverană până astăzi, după moartea regelui Frederic al IX-lea
1993: A apărut primul numar al revistei „Dilema”, publicație editată de Fundația Culturală Română, avându-l ca editor-fondator pe Andrei Pleșu
1999: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10 000 de mineri își dau acordul în scris pentru a veni la București
2005: Coborarea sondei Huygens pe Titan, cel mai important satelit al planetei Saturn
2006: O explozie cauzată de acumularea de gaze a ucis șapte oameni la mina din Anina, România

Nașteri
1507: Ecaterina de Habsburg, soția regelui Ioan al III-lea al Portugaliei (d. 1578)
1702: Nakamikado împărat al Japoniei (d. 1737)
1819: Dimitrie Bolintineanu, poet român (d. 1872)
1841: Berthe Morisot, pictoriță franceză, eleva lui Corot și Monet (d. 1895)
1850: Pierre Loti, scriitor francez (d. 1923)
1861: Sultanul Mahomed al VI-lea (d. 1926)
1896: John Roderigo Dos Passos, scriitor american (d. 1970)
1919: Giulio Andreotti, politician italian
1939: Maria Amarghioalei,cantareata si dansatoare romanca, cunoscuta in lumea intreaga sub numele Naarghita
1941 – S-a născut actriţa americană Faye Dunaway („Bonnie şi Clyde” – Premiul Academiei Britanice, 1967; „Chinatown” – Premiul Oscar, 1976; „Reţeaua” – Premiul Oscar, 1976; „Columbo” – Premiul Emmy; „Don Juan de Marco”).
1952: Călin Popescu Tăriceanu, politician român
1953: Victor Socaciu, solist vocal folk–pop, instrumentist român

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=8YZFMI_GiG8#t=2s
1969: Jason Bateman, actor american

Decese
17 î.Hr.: Ovidiu, poet roman
1676: Francesco Cavalli, compozitor italian (n. 1602)
1742: Edmond Halley, astronom englez (n. 1656)
1753: George Berkeley, episcop irlandez (n. 1685)
1867: Jean Auguste Dominique Ingres, pictor francez (n. 1780)
1887: Friedrich von Amerling, pictor austriac (n. 1803)
1898: Lewis Carroll, scriitor și matematician englez (n. 1832)
1905: Ernst Karl Abbe, fizician german (n. 1840)
1934 – A murit savantul, medicul şi bacteriologul Ion Cantacuzino, doctor honoris causa al Universităţilor din Atena, Bordeaux, Bruxelles, Lyon, Montpellier, membru al Academiei Române, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală; a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică recunoscută în istoria epidemiologiei ca „marea experienţă românească de vaccinare” (n.25.11.1863).
1957: Humphrey Bogart, actor american (n. 1899)
1972: Regele Frederick al IX-lea al Danemarcei (n. 1899)
1977 – A murit actorul britanic Peter Finch, detinător, în 1977, al Premiului Oscar pentru rolul din filmul “Network” (n.28.09.1916).
1978: Kurt Gödel, matematician, logician, filosof austriac (n. 1906)
2006 – A murit Shelley Winters, actriţă de film căreia i s-a decernat Premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin în filmele ”Jurnalul Annei Frank” (1959) şi ”A Patch of Blue” (1965) (n.18.08.1922).
2008: Barbu Brezianu, istoric și critic de artă, poet, traducător român (n. 1909)
2012: Mircea Ciumara, fost ministru de finanțe (n. 1943)

Personalitatea zilei – Naarghita

Maria Amarghioalei (n. 14 ianuarie 1939, Pufești, jud. Vrancea), mai bine cunoscută prin numele de scenă Naarghita (scris și Narghita), este o cântăreață și dansatoare română.

Iubitoare a muzicii și a coregrafiilor din filmele indiene, interpreta s-a specializat pe acest repertoriu și a atins performanțe remarcabile, cunoscute și apreciate atât în patria ei, cât și în lume. Naarghita este supranumită „Cenușăreasa din Vrancea”.

Când Maria avea trei ani, părinții ei s-au despărțit; mama, pe nume Aneta, s-a stabilit la București. Fata este crescută de bunicii materni până la vârsta de nouă ani, când se mută în capitală alături de mama ei.

Vreme de patru ani, tânăra face studii de coregrafie la Palatul Pionierilor din București (actualul Palat al Copiilor). În 1956 intră în corpul de balet al teatrului de revistă „Constantin Tănase”, ca figurantă. În paralel, ia lecții de canto clasic. La numai o lună de la angajarea în teatrul „Constantin Tănase”, vizionează pelicula indiană Vagabondul (1951), în regia lui Raj Kapoor; este plăcut impresionată de film și începe să manifeste interes față de muzica și dansurile indiene.

Hotărându-se să învețe cântecele de pe coloana sonoră a filmului, îl urmărește de cincizeci de ori, după care înregistrează muzica filmului cu un magnetofon adus cu sine în sala de proiecție. Ea studiază bucățile muzicale cu atenție, luând pronunția cuvintelor indiene după ureche.
În 1957, debutează ca solistă în revista „O seară la estradă”, regizată de Nicolae Dinescu; aici interpretează aria „Ciand” (lb. rom. „Luna”) din banda filmului Vagabondul. Publicul primește numărul cântăreței cu entuziasm.

Interpreta începe să se documenteze în privința culturii indiene. Învață timp de patru ani limba hindi prin corespondență cu Centrul Hindi, cu sprijinul unui profesor din Universitatea bucureșteană; acesta îi procură un sari (piesă de îmbrăcăminte specifică pentru indience), înregistrări și partituri cu muzică ușoară și de film din India.

Pseudonimul ales de cântăreață este un joc de cuvinte, semnificând în limba hindi fie „cântul spiritului etern”, fie „cântecul tulpinii de lotus”; muzicologul George Sbârcea l-a tradus drept „cântec pentru cei luminați”. Întrebând-o de proveniența numelui ei, muzicianul Romeo Vanica (membru în anii 1960 al formației rock Mondial) a primit un răspuns glumeț: „Există Harghita, există Marghita, m-am gândit să existe și Narghita.”
Primul disc Electrecord al Naarghitei a fost bine primit de public.

După nouă ani de așteptare, interpretei i se înmânează atestatul Oficiului de Spectacole și Turnee Artistice, care îi dă posibilitatea de a susține recitaluri și spectacole pe scenele din țară; cel care și-a dat acceptul în acest sens a fost baritonul Nicolae Herlea. În toamna lui 1967, prim-ministrul Indiei, Indira Gandhi, a vizitat România și a avut ocazia să o vadă pe Naarghita în spectacol.

Foarte plăcut impresionat, oaspetele cere să o cunoască pe tânăra cântăreață și dansatoare. Într-un dialog la care participă și prim-ministrul român Ion Gheorghe Maurer, Indira Gandhi o invită pe Naarghita să viziteze India și Maurer răspunde aprobator. Nouă luni mai târziu (la scurt timp după asasinarea politicianului american Robert F. Kennedy, eveniment cu un impact puternic în toată lumea), Naarghita este primită călduros în New Delhi în ciuda doliului și rămâne aici timp de jumătate de an, vizita fiindu-i sponsorizată de guvernul indian.

Cu această ocazie, Naarghita face cunoștință cu idolul ei, actorul și regizorul Raj Kapoor, iar cei doi devin prieteni apropiați.
Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img
spot_img




TE-AR MAI PUTEA INTERESA