Gândul zilei: ”Civilizația nu e altceva decât efortul de a reduce folosirea forței până la ultima ei expresie.” (Jose Ortega y Gasset)
Religie
Ortodox = † Sf. Sfinţit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Enata şi Valentina.
Romano-catolic = Sf. Scolastica, fc.
Reformat(Calvin) = Elvira.
Greco-catolic = S Haralamb, pr, m (+ 202).[Sf.Scolastica]
Mozaic = 6. Adar 5771.
Musulman = al-khamis: 6. Rabi al-Awwal 1432.
Evenimente
1355: Regele Ludovic I al Ungariei confirmã înțelegerea cu Nicolae Alexandru, care în schimbul unor garanții de securitate, a acceptat suzeranitatea regalã maghiarã asupra Valahiei Transalpine („Țara Româneascã”)
1388: Menționarea, pentru prima datã, a orașului-cetate Suceava, drept capitalã a statului feudal Moldova
1763: În urma Tratatului de pace de la Paris, Franța a cedat Marii Britanii, Canada și teritoriile din America de Nord, de la est de râul Mississippi
1819: Simon Bolivar este numit președinte al Venezuielei și comandant suprem al armatei revoluționare
1840: Regina Victoria a Marii Britanii s-a cãsãtorit cu prințul Albert
1867: Are loc, la Iași, premiera piesei „Rãzvan vodã”, de B.P. Hașdeu, prima dramã istoricã româneascã importantã
1904: Împãratul Japoniei a declarat, în mod oficial, rãzboi Rusiei, condamnând pretențiile rusești asupra Coreei și Manciuriei
1938: Regele Carol al II-lea înlaturã cabinetul Goga – Cuza și instaureazã un regim de autoritate personalã. În fruntea guvernului este numit patriarhul Miron Cristea
1941: Marea Britanie rupe relațiile diplomatice cu România și extinde asupra ei mãsurile de blocadã
1942: Primul Disc de Aur a fost decernat de catre Compania RCA VICTOR americanului Glenn Miller, pentru melodia „Chatta Nooga Choo Choo”
1947: Delegația Guvernului român semneazã, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate și Asociate. României i se recunosc drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord și i se impune plata unor despãgubiri, în contul reparațiilor de rãzboi
1947: Italia a retocedat Iugoslaviei, Dalmația ocupatã în timpul rãzboiului
1955: România și Iugoslavia au semnat un acord cu privire la stabilirea regulilor de navigație în sectorul comun al Dunãrii.
1968: S-a înființat Societatea de Științe Istorice din România.
1970: Reprezentativa de handbal masculin a României cucerește pentru a treia oarã consecutiv titlul de campioanã mondialã.
1997: Supercalculatorul Deep Blue , fabricat de IBM, l-a înfrânt la șah pe campionul mondial Garry Kasparov
2003: Franța și Belgia se opun, la NATO, cererilor americane privind acordarea de sprijin pentru Turcia, în cazul unui atac împotriva Irakului. Franța, Rusia și Germania adoptã o declarație comunã, care se referã la prelungirea inspecțiilor din Irak.
2006: A 20-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnã de la Torino. Participã 2.500 de atleți din 85 de țãri. (Italia, 10-26)
Nașteri
1606: Christine Marie a Franței, regentã a Savoiei, fiica regelui Henric al IV-lea al Franței (d. 1663)
1836: Grigore Ștefãnescu, geolog și paleontolog român, membru al Academiei Române (d. 1911)
1873: Haralambie Lecca, scriitor român (d. 1920)
1881: Nicolae M. Popescu, preot și istoric român, membru al Academiei Române (d. 1963)
1885: Alice Voinescu, scriitoare româncã (d. 1961)
1890 – S-a născut poetul şi prozatorul rus Boris Leonidovici Pasternak, un simbol al victimelor cenzurii sovietice. Capodopera sa, „Doctor Jivago” – 1957, nu a fost admisă spre publicare în URSS decît după moartea sa. Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1958, Pasternak a fost nevoit să refuze premiul (m.30.05.1960).
1898 – S-a născut scriitorul german Bertold Brecht, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi şi teoreticieni ai teatrului din secolul XX. Gînditor marxist, Brecht a exercitat o influenţă considerabilă atît ca poet, cît şi ca editor de proză scurtă didactică. În anul 1949, pune bazele companiei de teatru „Berliner Ensemble” („Opera de trei parale”, „Sfînta Johanna a abatoarelor”, „Omul cel bun din Sechuan”) (m.14.08.1956).
1902: Anton Holban, scriitor român (d. 1937)
1902 – S-a născut Walter Houser Brattain, fizician american, supranumit „părintele tranzistorului”; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1956 (m.13.10.1987).
1910 – S-a născut actriţa şi cîntăreaţa Maria Cebotari. A avut o importantă carieră pe scenele lirice ale lumii şi a interpretat roluri în filme semnate de Carmine Gallone („Iubirile lui Verdi”, 1938; „Iubeşte-mă, Alfredo”, 1940), Guido Brignone („Maria Malibran”, 1934) (m.09.06.1949).
1925: Pierre Mondy, actor și regizor francez (d. 2012)
1930: Ioanichie Bãlan, scriitor, duhovnic și arhimandrit român (d. 2007)
1931 – S-a născut scriitorul austriac Thomas Bernhard. Opera sa este străbătută de o viziune pesimistă asupra lumii şi de un umor grotesc. Prin romanele şi dramele sale, Bernhard a reuşit să provoace în numeroase rînduri opinia publică din ţara sa („Fabrica de var”, „Puterea obişnuinţei”, „Dramaturgul”) (m.12.02.1989).
1933: Victor Rebengiuc, actor român de teatru și film
1940: Maria Butaciu, interpretã româncã de muzicã popularã
http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=sy0YsDTyzUk#t=4s
Decese
1755 – A murit Charles Louis Montesquieu, scriitor şi sociolog francez (“Consideraţii asupra cauzelor măreţiei şi decadenţei romanilor”, “Caietele lui Montesquieu. Gândurile mele”) (n.1689).
1829: Papa Leon al XII-lea (n. 1760)
1837: A.S. Pușkin, scriitor rus (n. 1799)
1868: David Brewster, fizician scoțian (n. 1781)
1880: Adolphe Crémieux, avocat și politician francez de origine ebraicã (n. 1796)
1918: Abdul-Hamid al II-lea, sultan otoman (n. 1842)
1923 – A murit Wilhelm Conrad Röntgen, fizician german, descoperitorul razelor care îi poartă numele. În anul 1901, i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. (n.27.03.1845).
1932: Edgar Wallace, scriitor englez (n. 1875)
1934: Vasile Goldiș, politician român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1862)
1939: Papa Pius al XI-lea (n. 1857)
1955: Sonia Cluceru, actrițã româncã (n. 1892)
1997: Constantin Drâmbã, astronom și matematician român, membru al Academiei Române (n. 1907)
2003 – A murit dramaturgul Dumitru Solomon („Transfer de personalitate”, „Socrate”, „Diogene”, „Ţara lui Abuliu”) (n.14.12.1932).
2003 – Franţa şi Belgia se opun, la NATO, cererilor americane privind acordarea de sprijin pentru Turcia, în cazul unui atac împotriva Irakului. Franţa, Rusia şi Germania adoptă o declaraţie comună, care se referă la prelungirea inspecţiilor din Irak.
2005 – A murit dramaturgul american Arthur Miller („Moartea unui comis-voiajor”, „Vedere de pe pod”, „Vrăjitoarele din Salem”) (n.17.10.1915).
Personalitatea zilei – Alexandr Sergheevici Pușkin
Alexandr Sergheevici Pușkin (n. 6 iunie, S.V. 26 mai, 1799, d. 10 februarie, S.V. 29 ianuarie, 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira – asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat.
Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovici Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadejda (Nadia) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovici Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Alexeievna Pușkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovici Gannibal, născut în Eritreea. Pușkin s-a născut la Moscova, pe 6 iunie (26 mai, stil vechi) 1799. În 1811 viitorul poet s-a înscris la școala nou înființată la Țarskoe Selo, (azi orașul Pușkin) unde va studia până în 1817. La vârsta de cincisprezece ani publică primul poem. În 1820 vede lumina tiparului primul său lung poem, Ruslan și Ludmila.
Poetul devine incomod din pricina popularității și scrierilor lui antidespotice – manuscrisul Odă a Libertății. Ca urmare, în același an (1820), pentru a evita deportarea în Siberia, se mută la Chișinău unde va locui până în 1823.
După o călătorie de vară în Caucaz și în Crimeea, scrie două poeme foarte aclamate: Prizonierul din Caucaz și Fântâna din Bahcisarai. În 1823 se mută la Odessa, unde intră din nou în conflict cu guvernul care-l trimite în exil în nordul Rusiei, unde va sta din 1824 până in 1826. Cu ajutorul anumitor autorități, reușește să-i facă o vizită Țarului Nikolai I pentru o petiție cu privire la eliberarea lui, pe care o și obține.
În revolta din decembrie 1825 la Sankt Petersburg sunt găsite în mâinile unor insurgenți o serie de poeme politice timpurii ale poetului; ca urmare Pușkin intră imediat sub strictul control al cenzurii guvernului, fiindu-i interzis să călătorească sau să publice. În acest timp scrie drama Boris Godunov, pe care însă nu reușește să o publice decât cinci ani mai târziu.
În 1831 se căsătorește cu Natalia Goncharova. Împreună încep să frecventeze cercurile din înalta societate, poetul devenind un apropiat al curții. Soția lui era o femeie foarte admirată, inclusiv de țar, care pentru a-l umili îi oferă cel mai neînsemnat titlul de la curte.
În 1837, înglodat în datorii și în mijlocul zvonurilor despre relația amoroasă a soției lui cu aventurierul francez d’Anthes, pe 27 ianuarie Pușkin îl provoacă pe presupusul iubit la duel. În urma duelului, amândoi bărbații sunt răniți, Pușkin mortal.
Două zile mai târziu, Rusia îl pierdea pe cel mai important poet și dramaturg romantic al secolulului al XIX-lea – Alexandr Sergheevici Pușkin moare. Guvernul, temându-se de o eventuală demonstrație politică, a mutat desfășurarea funeraliilor într-un loc mai ferit, permițând participarea unui grup foarte restrâns de rude și prieteni apropiați.
Pușkin a avut patru copii cu Natalia: Maria (născută în 1832, care este considerată un prototip pentru Anna Karenina), Alexander (născut în 1833), Grigori (născut în 1835) și Natalia (născută în 1836), cea din urmă s-a căsătorit, morganatic, cu un membru al familiei regale din Nassau, anume cu Nikolaus Wilhelm de Nassau și a devenit Countesă de Merenberg.
Alexandr Pușkin a marcat prin prezența sa insolită societatea și literatura rusă a veacului al XIX-lea. Aristocrat prin naștere și revoluționar prin vocație, adulat și hulit de contemporani, ținut în mare cinste la Curte sau exilat în cele mai îndepărtate provincii ale Imperiului, Pușkin a reușit să transforme noianul de experiențe și trăiri proprii, dar și solida sa cultură, într-un izvor de inspirație pentru opere literare predestinate a rezista timpului și schimbărilor de mentalitate.
Opera:
1820 -Ruslan i Ludmila (Ruslan și Ludmila), poem
1822 -Kavkazskiy Plennik (Prizonierul din Caucaz), poem
1824 -Fântana din Bahcisarai, poem
1827 -Tsygany (Țiganii), poem
1829 -Poltava, poem
1830 -Micile tragedii
1831 -Boris Godunov, scrisă în 1825, drama
1831 -Povestirile răposatului Belkin, proză
1825 -Evgheni Oneghin, roman în versuri
1832 -Dubrovski, roman în proză
1833 -Mednyy Vsadnik (Călărețul de aramă), poem
1833 -Pikovaya Dama (Dama de pică), nuvelă „petersburgheză”
1834 -Istoria lui Pugaciov, proză
1836 -Kapitanskaya Dochka (Fata căpitanului), proză
Pagină realizată de Grigore Ciascai
