VAI DE NOI. În România anului 2016, un sfert din populaţia României trăieşte sub limita sărăciei. Datele sunt furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi sunt mai mult decât îngrijorătoare.
Astfel, potrivit ultimei consultări făcute în teren de statisticieni, 25,4% din locuitorii ţări trăiesc de pe o zi pe alta. „Rata sărăciei relative se defineşte ca fiind ponderea persoanelor sărace (după metoda relativă de estimare) în totalul populaţiei.
Se consideră sărace persoanele din gospodăriile care au un venit disponibil pe adult-echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic decât nivelul pragului de sărăcie. În mod curent, acest indicator se determină pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Indicatorul este întâlnit uneori sub denumirea de «rata riscului de sărăcie»”, spune literatura de specialitate.
Suma indicată drept prag al sărăciei este 5.821 de lei pe an, ca şi consum pe persoană, adică 485 de lei pentru cheltuielile lunare, o medie de 15 lei pe zi pentru a-şi asigura cheltuielile cu utilităţile şi hrana.
Pentru comparaţie, în Germania limita sărăciei a fost considerată în anul 2003 la un venit lunar de 983 de euro, comparativ cu 110 euro cât este media în România. Salariul minim pe economie, venituri la limita sărăciei În România, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat la 1.250 lei începând cu 1 mai 2016, pentru un program complet de lucru de 8 ore pe zi.
PLANURI MARI – Copiii, în centrul planului de combatere a sărăciei
Astfel, salariul minim net al unui salariat care nu are persoane în întreţinere a crescut de la 785 de lei la 925 de lei. Dacă suma se împarte la doi, în cazul în care există un părinte singur care are şi un copil în întreţinere, suma ajunge la 462 de lei pe lună pentru cheltuieli, cu 23 de lei mai mică decât suma considerată prag al sărăciei.
Conform datelor de la nivelul lunii decembrie 2015, de această prevedere au beneficiat aproximativ 1.131.600 de salariaţi din care 39.322 erau angajaţi în sectorul bugetar, restul de 1.092.364 lucrând în sectorul concurenţial.
Consecinţele sărăciei
Insuficienţa veniturilor atrage după sine mari carenţe în alimentaţie şi de aici un lanţ întreg de afecţiuni care se dezvoltă în timp şi care presupun cheltuieli mult mai mari pentru sistemul sanitar naţional. O altă consecinţă a veniturilor prea mici este analfabetismul care este doar prima verigă a unui întreg lanţ care în final duce la imposibilitateagăsirii unui job, deci imposibilitatea asigurării unui venit stabil.
INIȚIATIVĂ – Premierul Cioloș propune 47 de măsuri de combatere a sărăciei
În lume, aproape un miliard , mai precis 850 de milioane de oameni suferă de foame sau subnutriţie din care 170 de milioane de copii. La fiecare 5 secunde moare un copil de o vârstă de sub 5 ani, în total mor anual aproximativ 30 de miloane de oameni din cauza subnutriţiei. Pe glob, circa 1,4 miliarde de oameni nu au acces la energie electrică, circa 880 de milioane de persoane trăiesc, încă, fără apă potabilă şi 2,6 miliarde de semeni de-ai noştri nu au canalizare.
Sursa info
