AcasăOPINIIUn mesaj tulburător, o extraordinară lecție de curaj: Bucurați-vă de viață!

Un mesaj tulburător, o extraordinară lecție de curaj: Bucurați-vă de viață!

DISTRIBUIȚI

E mesajul lui catre mine si catre voi toti.
In ultima saptamana, de cate ori am vorbit, Madalin mi-a zis mai mult ca oricand sa ma bucur de viata.
As mai adauga: Imbratisati viata si lasati-o sa va imbratiseze. Iubiti-o azi si maine, dar mai ales azi, pentru ca de ziua de maine nu sunteti siguri. Luati cu ambele maini ce va ofera si oferiti la randu-va. Pretuiti-o. Este cel mai minunat dar pe care il primim vreodata.
Nu e loc acum de furie, de intrebari cu “de ce”. Le-am pus si noi vreme de aproape 3 ani, uneori mai mult, alteori mai putin. E loc de Dumnezeu, de liniste si de acceptare. Intr-o cursa nebuna, cel putin nebuna in sufletul meu, cand si avionul parea ca se misca cu viteza melcului, iar taxi-ul de la aeroport la spital chiar statea pe loc, Dumnezeu ne-a aratat din nou clar ca ne iubeste. Si ne-a lasat ragaz cateva zeci de minute sa putem rememora inca o data, zambind, clipe minunate pe care le-am trait impreuna timp de 12 ani.
12 ani. E mult, e putin? Ce conteaza! Ce e mult si ce e putin? E atat cat e! Si a fost minunat! Eu una sunt recunoscatoare pentru acesti ani.

Pentru ca am iubit si am fost iubita din tot sufletul. Pentru ca am avut alaturi un om extraordinar, care a iubit viata nespus. Sunt recunoscatoare pentru ca Dumnezeu mi-a ascultat ruga ca fiul nostru sa semene cu tatal lui, fara sa stiu ce va urma. Va sunt recunoscatoare voua pentru ca prin solidaritatea voastra ne-ati oferit un ragaz sa strangem amintiri in trei: botezul, plimbarile lungi pe malul marii in prag de toamna, Craciunul din 2010 cu miros de cozonac in casa si brad impodobit.

Cu toata tristetea din suflet, cu tot dorul de el, dar cu acceptarea voii lui Dumnezeu, va spun ca o sa ma bucur de viata. Cel putin o sa incerc. Incet, incet voi reusi. Si cand voi reusi, o sa ma bucur dublu, purtandu-l si pe Madalin in suflet, gandindu-ma si la lucrurile dragi lui si facandu-le.

Si v-as propune sa inlocuiti lacrimile, furia si intrebarile cu cate o amintire frumoasa a fiecaruia dintre voi cu Daniel Madalin. Si sa o asterneti pe hartie. Si cand veti veni sa va luati ramas bun de la el (va voi anunta cand si unde) sa o lasati in dosarul care va astepta cuminte amintirile voastre.

O sa-l pastrez temeinic, iar cand Vladut va mai creste si va intelege, o sa-i citesc ce ati scris si astfel isi va crea imaginea minunata a tatalui sau. Va realiza cata lume l-a iubit, l-a pretuit, l-a admirat pe tatal lui. Si mai ales de ce.
Si ca sa va conving ce ati reusit sa faceti prin solidaritatea voastra, priviti aici:
Cred ca spune totul.
Si nu plangeti. Madalin e liber acum. S-a dus lin, impacat si linistit.

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.






TE-AR MAI PUTEA INTERESA