Sărbătorile pascale sunt înconjurate de o mulțime de tradiții și superstiții pe plaiurile mioritice. Chiar dacă în prezent tradițiile nu se mai respectă la fel, oamenii încă mai țin cont de câteva obiceiuri, mai ales în mediul rural.
La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.
În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.
În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.
Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.
Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.
Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
Ouăle de Paşte
Dacă ouăle de Paşte se înroşesc în Joia Mare, atunci se spune că acestea se vor păstra tot anul fără să se strice. Simbolul ouălor roşii vine de la patimile prin care a trecut Iisus Hristos, după ce a fost răstignit. Mama Mântuitorului a venit la crucea acestuia cu un coş cu ouă, care s-au înroşit de la sângele vărsat de Hristos.
Iepuraşul de Paşte
Iepuraşul, simbol al fertilităţii, este mult aşteptat în primul rând de copii. Legenda spune că zeiţa Eastre a găsit spre sfârşitul iernii o pasăre rănită, pe care a transformat-o într-o iepuroaică, dar care nu şi-a pierdut capacitatea de a depune ouă. În semn de mulţumire că a salvat-o de la moarte, iepuroaica a ornat ouăle pe care le-a făcut şi i le-a dăruit zeiţei.
