Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda au fost statele care s-au opus introducerii pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, francezii fiind cei mai vehemenţi, iar partea română a fost în cele din urmă de acord, potrivit unor surse oficiale.

Potrivit surselor citate, Franţa a fost cea mai vehementă voce împotriva introducerii pe agenda Consiliului JAI a aderării României la spaţiul Schengen. Aceleaşi surse susţin că partea română nu a insistat pentru discutarea problemei şi a fost de acord cu amânarea discuţiilor, în condiţiile în care un eventual vot negativ ar fi însemnat reluarea întregii proceduri de aderare.

De asemenea, sursele citate susţin că poziţia României a fost convenită în urma unor discuţii între preşedintele Klaus Johannis şi premierul Victor Ponta.

O decizie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen urmează să fie amânată din nou, deoarece subiectul nu va fi introdus pe agenda reuniunii miniştrilor europeni de săptămâna aceasta, potrivit unor surse la curent cu situaţia, citate de postul bulgar naţional de radio (BNR).

Guvernul bulgar şi-a exprimat în repetate rânduri speranţa ca o aderare parţială la Schengen să fie supusă unui vot în cadrul reuniunii ordinare a Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din perioada 8-9 octombrie.

Potrivit acestor surse la curent cu situaţia, participanţii la una dintre ultimele reuniuni la nivel de ambasadori au eşuat să ajungă la un consens pe această temă, în contextul unei agende foarte încărcate cu privire la securitatea frontierelor şi la răspunsul faţă de criza refugiaţilor.

Guvernul bulgar aştepta, în octombrie, o decizie politică favorabilă faţă de aderarea la Schengen cu frontierele aeriene.

De asemenea, premierul român Victor Ponta a anunţat luni în Parlament că a solicitat o amânare, adăugând că problema aderării la Schengen pare că urmează să fie amânată până târziu, în 2016, scrie Novinite.com.

Ponta a sugerat că, în timpul preşedinţiei la UE a Olandei, ar fi puţin probabil un vot pozitiv în privinţa extinderii Schengen. Olanda, care s-a opus acestei extinderi, şi-a motivat opoziţia invocând lipsa de progrese în sfera justiţiei şi afacerilor interne în cele două state candidate. Olanda urmează să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în ianuarie, până în iunie 2016.

Următoarea reuniune la care Bucureştiul şi Sofia ar putea să ceară aderarea la Schengen urmează să aibă loc în decembrie.