Maramuresul starneste nostalgia vechii Europe unui jurnalist britanic ce face o calatorie prin Balcani. Acesta a descoperit insa cu stupoare ca asteptarile sale sunt prea mari.

Chiar daca pe alocuri regiunea se modernizeaza, de indata ce faci o plimbare in zona rurala, parca pasesti inapoi in timp, scrie Kevin Rushby pentru The Guardian. Peste tot te intalnesti insa cu semne ale unei intrari rapide in contemporaneitate.

Acesta povesteste ca de indata ce a trecut in Maramures prin pasul Gutai a remarcat semne bune: o batrana care vindea miere, o panorama rurala presarata de capite de fan, munti inconjurati de nori. Jurnalistul aminteste recomandarile celorlalti: daca vrei vechea Europa, un loc plin de ritmul naturii si mestesuguri uitate in alte locuri, Maramuresul e locul potrivit.

Cand a dat insa de primele sate, a fost consternat: pe langa casele vechi de lemn, cu porti ornamentale, exista cladiri noi, cu tamplarie de PVC si balcoane urate.

In satul Breb, jurnalistul inca nedumerit cu privire la Maramures a fost cazat intr-o cladire moderna de beton, unde muzica tipic maramureseana se auzea de pe un CD si plimbarea pe la bisericutele de lemn a inceput cu una de beton.

A hoinarit putin cu sotia si fetita, spre satul Hoteni, printre pruni si fan proaspat cosit, a vazut sateni facandu-si cruce in fata bisericii. Ramas singur pe la jumatatea plimbarii, jurnalistul chiar a convins un taran sa il lase sa-l ajute sa incarce trifoiul in caruta.

La final, taranul l-a urcat in caruta si l-a dus la el acasa, unde l-a invatat sa faca o capita si i-a dat niste tuica. L-a indreptat apoi catre biserica de lemn a satului. Acolo, a gasit sateni in costum popular negociind pentru o bucata rotunda de branza si ceva mai departe a dat de un tanar care batea tiglele pe acoperisul unei vechi casute de lemn.

Jurnalistul a constatat cu surprindere ca toti cei intalniti in drumul sau se numeau Vasile si nici tanarul nu se numea altfel. Acesta a povestit ca e in concediu, pentru ca el are o slujba la Londra, si i-a povestit ca Maramuresul s-a schimbat mult, pentru ca oamenii plecati la munca in strainatate se intorc si isi construiesc case noi. Tanarul Vasile era insa decis sa reconstruiasca locuinta bunicului exact asa cum era in urma cu o suta de ani si l-a dus pe jurnalist inauntru – acolo, peretii erau acoperiti cu scoarte si de tavan atarnau vase de gatit.

In fata casutei vechi, un batran de 89 de ani si sotia sa de 86 sapau un sant. Cand i-a rugat sa ii fotografieze, femeia a fugit in casa, sa-si schimbe basmaua cu una mai noua. Jurnalistul a aflat de la tanarul Vasile ca acestia raman tineri prin munca.
Intors la pensiunea de beton, sotia si fetita i-u povestit experiente similare: au adunat prune pentru tuica alaturi de o batrana si s-au uitat la altele cum torc lana. Familia britanica a conchis ca Maramuresul mai are inca locuri incantatoare si locuri neschimbate din vremuri medievale.