Ziua mondială a radioului, sărbătorită la 13 februarie, marchează prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, în 1946.
Obiectivele acestei zile sunt orientate spre conștientizarea marelui public și a mass-mediei asupra importanței radioului, spre încurajarea factorilor de decizie pentru facilitarea accesului la informații prin intermediul radio, spre creșterea și dezvoltarea rețelelor de transmisie și spre cooperarea internațională între radiodifuzori.
Ideea celebrării Zilei mondiale a radioului a venit din partea Academiei Spaniole de Radio. Delegația Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de a 187-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferințe generale a UNESCO, a fost aprobată înființarea Zilei mondiale a radioului, potrivit site-ului diamundialradio.org.
Pentru ediția din 2016, tema UNESCO este „Radio în situații de urgență și dezastre”. Radioul rămâne în continuare modalitatea de informare care ajunge la cea mai largă audiență la nivel mondial și în cel mai scurt timp posibil. Mesajele UNESCO subliniază, în acest sens, necesitatea libertății de exprimare și de siguranță a jurnaliștilor în situații de calamitate. Menționează, de asemenea, necesitatea de a dispune de accesibilitatea imediată a frecvențelor radio în momentele esențiale pentru salvarea de vieți.
La 13 februarie, la nivel internațional radiodifuzorii vor transmite în direct pe site-ul dedicat UNESCO, www.worldradioday.org. Prin Comisiile Naționale pentru UNESCO, birourile locale și organizațiile partenere, Ziua mondială a radioului va fi celebrată în întreaga lume.
UNESCO invită toate țările pentru a sărbători Ziua mondială a radioului prin activități organizate în parteneriat cu radiodifuzorii regionali, naționali și internațională, cu organizațiile non-guvernamentale, cu autorități naționale, cu mass-media și cu participarea publicului.
Radioul, recunoscut ca un instrument de comunicare puternic și un mediu de low-cost, este potrivit pentru a ajunge la comunități îndepărtate și la persoane vulnerabile. El poate oferi mijloacele necesare pentru o schimbare, fiind un vector de coeziune, educație și cultură. Poate deveni, de asemenea, o platformă pentru schimbare, în care tinerii pot să facă cunoscute preocupările lor. S-a constat că posturile de radio au prea puține programe dedicate tinerilor. Acest segment de populație nu este reprezentativ în mass-media și s-a observat o excludere socială, economică și democratică a tineretului. De cele mai multe ori îndepărtarea tinerilor se face pornind de la mențiunea lipsei de experiență sau existența uneia mult prea reduse în domeniul în care solicită integrarea, potrivit UNESCO.
