Acasă Actualitate Politic TÂRGUIALĂ ÎNTRE PALATE - Președintele Johannis îi cere premierului Ponta să-i cumpere...

TÂRGUIALĂ ÎNTRE PALATE – Președintele Johannis îi cere premierului Ponta să-i cumpere două avioane noi

DISTRIBUIȚI

După primele vizite externe ale lui Klaus Johannis, cu avioane când de la TAROM, când de la companii private, Preşedinţia a trimis Guvernului o „poziţie definitivată” cu propunerea de a fi cumpărată o aeronavă destinată exclusiv demnitarilor.

Ultimul „Air Force Unu” românesc a fost scos din uz în 2010, vândut în 2012 unei companii americane şi a ajuns să alimenteze acum în zbor avioane NATO.

Şicanele dintre premierul Victor Ponta şi fostul preşedinte Traian Băsescu, dar şi lipsa banilor au făcut ca Guvernul să abandoneze, de două ori în ultimii ani, planul de a cumpăra un alt avion prezidenţial. Recent, Administraţia Prezidenţială i-a trimis însă lui Victor Ponta un memorandum pentru a redeschide discuţia în condiţiile în care a cheltuit deja, în primele trei luni ale anului, o treime din bugetul pentru deplasări externe aprobat pentru 2015, închiriind avioane de la TAROM sau de la companii private.

Redeschiderea negocierilor este confirmată chiar de Palatul Cotroceni. “Cu privire la viziunea pe termen lung a instituţiei pentru simplificarea situaţiei zborurilor speciale, vă transmitem că Administraţia Prezidenţială are o poziţie definitivată privind formatul de operare a zborurilor speciale. Un dialog pe această temă a fost iniţiat cu reprezentanţi ai Guvernului României”, a răspuns Preşedinţia ziarului „Adevărul”.

Potrivit unor surse oficiale, pe termen lung, este luată în calcul cumpărarea a două avioane, unul de dimensiuni medii şi altul mai mic, de rezervă şi care să poată fi folosit şi la antrenamente. Decizia îi aparţine însă Guvernului.

În lipsa unei aeronave pe care demnitarii să o aibă la scară, aşa cum se întâmpla şi în România până în 2012, preşedintele şi premierul au rămas cu trei opţiuni pentru a ajunge la întâlnirile pe care le aveau în străinătate: avioane private, aeronave închiriate de la TAROM sau curse de linie alături de alţi pasageri, după buget. Contractul Preşedinţiei cu TAROM, prin care lui Traian Băsescu i se rezervase o aeronavă Airbus 310 care, nemaifiind folosită de companie, a fost echipată cu sistem de comunicaţii speciale şi botezată „VIP”, a fost şi el reziliat în 2013, în urma unei dispute publice la acea vreme între preşedinte şi ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.

După primele trei luni ale anului, noua Administraţie a tras linie, însumând, aşa cum arată într-un răspuns trimis ziarului „Adevărul”, 1.495.000 de lei (330.000 de euro) cheltuiţi pentru cele 7 deplasări externe ale lui Klaus Johannis, din care 1.197.000 (aproape 270.000 de euro) au fost cheltuieli pentru transportul aerian al delegaţiilor. În cele trei luni, preşedintele a fost la Berlin, la Paris, la Varşovia, la Kiev, la Chişinău şi de două ori la Bruxelles, un drum dus – întors costând, în medie, 40.000 de euro.

Aşa cum arată cifrele, deplasările de final de an ale lui Iohannis depind însă de bunăvoinţa lui Ponta la rectificarea din iunie. 

Ultimul avion a fost închiriat de la Țiriac Air

Cu argumentul că “zborurile speciale se execută pe bază de contracte care sunt considerate informaţii clasificate”, Palatul Cotroceni transmite că nu poate face detalia costurile fiecărei deplasări. Surse oficiale susţin însă că în instituţiile de stat există o grilă pentru aproximarea cheltuielilor în care închirierea unei aeronave TAROM pentru două zile cu destinaţie europeană variază între 40.000 şi 60.000 de euro.

În această marjă s-a încadrat prima deplasare a preşedintelui spre Bruxelles, pe 15 ianuarie, care a costat 49.000 de euro. Nu însă şi a doua, din februarie, care a ajuns la 90.000 pentru că a inclus o escală de două zile la Paris.

Compania aeriană de stat nu este însă câştigătorul automat al contractelor, Preşedinţia având libertatea de a le încredinţa fără licitaţie “în funcţie de criteriile privind capacitatea de transport (numărul de pasageri prevăzuţi în delegaţie) şi asigurarea măsurilor de siguranţă şi securitate aeronautică a zborului”, dar şi de preţ. Dacă în aprilie a luat, pentru un alt zbor spre Bruxelles, un Challenger 300 al companiei Toyo Aviation, a omului de afaceri egiptean Tarek El Feki, săptămâna trecută, preşedintele a plecat în Polonia cu un alt avion privat, un Gulfstream 200, din flota Ţiriac Air.

Guvernul a cheltui până la 6 milioane pe an pentru închirieri

Aceleaşi cheltuieli se fac, în paralel, şi la Guvern. „Adevărul” a cerut la Palatul Victoria costurile de deplasarea premierului în Statele Unite, în Golf şi la Strasbourg din acest an, neprimind însă niciun răspuns.

Guvernul a avut în ultimii ani două tentative de a cumpăra un avion în rate, abandonate însă fără explicaţii publice şi fără a arăta pe ce au fost cheltuiţi, în final, banii alocaţi „Air Force Unu”. În nota de fundamentare a unei ordonanţe din 2013, Guvernul arăta că justificarea pentru care România intra, prin Ministerul Apărării, în negocieri rapide pentru achiziţionarea unei aeronave speciale erau tocmai costurile ridicate ale statului cu închirierea repetată. Calculele Ministerului Finanţelor de la acea vreme arătau că achiziţionarea în leasing a unui avion de mărime medie ar costa anual statul mai puţin decât închirierea, la final Guvernul rămânând şi cu aeronava.

Concret, în 2011, 2012 şi 2013, Guvernul a cheltuit între 1,5 milioane şi 6 milioane de euro pe an pentru mentenanţa avioanelor închiriate de la TAROM sau de la alte companii cu care au zburat preşedintele şi prim-ministrul în delegaţiile în străinătate. Sumele au fost similare şi în 2014, fără a mai fi însă făcute publice.

Aşa a ajuns Guvernul să aloce Ministerului Apărării 4 milioane de euro pentru a achita prima rată a noului „Air Force Unu”. „Noul” avion urma să fie, în preajma anului electoral care venea, unul second-hand de la Guvernul italian, pentru care Victor Ponta l-a desemnat pe Vlad Stoica, şeful Cancelariei sale, să intre în negocieri. Achiziţia a picat însă, fără explicaţii publice, planul B fiind cumpărarea unei aeronave din flota TAROM pe care Guvernul să o echipeze corespunzător şi care să fie folosită doar de preşedinte, de premier, de preşedintele Senatului şi de cel al Camerei Deputaţilor, de miniştri, ca şi de invitaţii lor străini.

Ce s-a întâmplat cu nava lui Ceaușescu?

„Carpaţi” a rămas astfel prima şi ultima aeronavă oficială pe care a avut-o România în ultimii 50 de ani. Vechiul Boeing 707-3K1C, vândut în 2012 de Guvern americanilor, a fost recondiţionat şi operează în misiuni militare ale SUA şi ale NATO ca avion cisternă, care alimentează în aer aeronave de luptă.

La doi ani după ce fusese scoasă din uz, din cauza zgomotului care depăşea standardele internaţionale şi care făcea imposibilă aterizarea pe aeroporturile europene, aeronava prezidenţială a fost cumpărată de compania Omega Air cu 2 milioane de euro. Avea atunci 36 de ani şi îi dusese la bord pe Nicolae Ceauşescu, pe Ion Iliescu, pe Emil Constantinescu şi pe Traian Băsescu.

Chiar dacă a luat 2 milioane de euro pe fostul avion oficial, statul a rămas în continuare cu datorii de 750.000 de euro pentru reparaţiile sale istorice

Avariată în anii ’90 în urma unor teste, aeronava “Carpaţi” fusese recondiţionată de mai multe ori, în ciuda dificultăţilor ROMAVIA de a găsi piese potrivite, dar avea avantajul amenajării speciale pentru cursele prezidenţiale. Ce o despărţea, în realitate, de un avion oarecare de linie erau un sistem securizat de comunicaţii prin satelit, un congelator de 60 de litri pentru a ţine fructe la rece şi un  “apartament” de 20 de metri pătraţi care strângea laolaltă un dormitor în care încăpea doar patul şi o oglindă, o toaletă şi un birou cu patru fotolii şi o lampă. În rest, avionul prezidenţial, ultimul pe care l-a avut România, era o carcasă pentru şase rânduri de scaune în spate, acolo unde stăteau SPP-iştii şi ziariştii, şi patru rânduri de fotolii cu tapiţerie de piele pentru consilieri şi miniştri, aşa-numitul “Salon numărul 1”, altădată “sufrageria”.

Un avion de 300 de milioane de euro

Prima tentativă de a înlocui aeronavele oficiale i-a aparţinut premierului Călin Popescu Tăriceanu. La propunerea ROMAVIA, CSAT a avizat, în mai 2007, cumpărarea a două avioane cu dotări speciale, unul ca transportor oficial al demnitarilor şi unul de rezervă, aşa cum arată în linii mari şi planul actual. În perioada boom-ului economic, la scară mai mică, se dorea apropierea, ca dotări, de aeronava American Air Force One a liderului de la Casa Albă.

Pe hârtie, avioanele aveau radare meteorologice performante şi sisteme anti-rachetă pentru a respinge potenţialele atacuri în zbor şi a indica pilotului traiectoria corectă pentru ieşirea din zona periculoasă, compartimente de călătorie separate pentru demnitar, consilieri şi ofiţerii de protecţie, un dormitor de dimensiuni reduse cu sală de baie, “un birou” de lucru pentru preşedinte sau premier, o magazie de alimente, un punct de prim ajutor şi scară proprie.

În planul ministrului apărării de la acea vreme, Teodor Meleşcanu, erau incluse rezervoarele de combustibil de rezervă şi un sistem de realimentare în zbor, pentru ca avioanele oficiale să nu mai aibă nevoie de escală pentru drumurile transatlantice. Deşi aprobată în CSAT, achiziţia a fost abandonată  de teama oprobiului public. Suma vehiculată era de 300 de milioane de euro. (adevarul.ro)

Loading...
loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.






TE-AR MAI PUTEA INTERESA