STRADA NU REPREZINTĂ POPORUL Cei din coaliția de guvernare îl numesc statul paralel. Eu îl numesc statul beligerant. Pentru că se luptă cu propriile instituții, propriile interese și proprii cetățeni.
Un stat de drept este guvernat de principiul separației puterilor. În sensul în care parlamentul dă legi, guvernul administrează țara și justiția aplică legea. Justiția nu poate să interfereze nici în actul de guvernare, nici în procesul legislativ. Așa stau lucrurile într-o democrație matură și funcțională. Deși se vorbește despre egalitatea și controlul reciproc al puterilor, în țările civilizate parlamentului i se recunoaște acel statut de primus inter pares. Adică, primul între egali. Și asta nu de ieri de azi, ci de vreo 3000 de ani. Pentru simplu motiv că parlamentul este singura putere aleasă direct de către popor.
Celelalte două puteri sunt numite. Și atunci parlamentul are dreptul de a dezbate și a vota o lege. Nu strada. Strada nu reprezintă poporul. Poporul și nu justiția, sau alte instituții, poate să cenzureze activitatea parlamentului. Prin vot, anticipat sau la termen. Așa funcționează o democrație. Cei care au pierdut anul trecut alegerile nu pot răsturna puterea politică, legitimată de un vot popular, prin forță. România are nevoie de stabilitate socială, responsabilitate politică, predictibilitate fiscală și creștere sustenabilă a economiei.
Și în fond pentru ce demonstrăm? Pentru un proiect de modificare și adaptare a legilor justiției promovat încă de acum doi ani de CSM și renegat acum de aceiași instituție. Noroc că avizele CSM sunt facultative. Altminteri în 2009 doamna Codruța Kovesi nu mai lua cel de-al doilea mandat de procuror general al României. Sau demonstrăm cumva împotriva celor peste 1000 de decizii de condamnare a României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului date doar în ultimii 10 ani. România este pe primul loc din UE la încălcarea drepturilor omului. Norvegia, de exemplu, are 28 de condamnări din 1952 până în 2015.
Sau poate demonstrăm împotriva celor peste 100 de decizii ale Curții Constituționale care obligă Parlamentul la conformarea dispozițiilor penale și procesual penale cu textul legii fundamentale. Ori demonstrăm ca Inspecția Judiciară să rămână la CSM. Adică cel controlat să aprobe regulamentul controlorului și tot cel controlat să aprobe raportul de control întocmit de controlor. Curat constituțional. În multe țări europene Inspecția Judiciară funcționează în cadrul Ministerului Justiției. Cu toate astea ministrul justiției, sensibil la solicitarea deontologilor și a societății civile, a înțeles să dea mai multă autonomie Inspecție Judiciare care urmează să funcționeze ca autoritate de sine stătătoare.
M-am prins. Protestăm că Tudorel îl scoate din schemă pe președinte în procesul de numire a procurorilor șefi din Parchetul General. În America, tărâmul făgăduinței și al celei mai autentice democrații, procurorul general este numit de Senat și nu de președinte, care, incomparabil, are mai multe prerogative decât președintele tuturor românilor. Cu toate astea, Tudorel Toader nu l-a exclus pe președinte din procesul de numire a procurorilor șefi din structurile Parchetului General.
Sau poate protestatarii își doresc să plătim tot noi, boborul, zeci de milioane de euro daune și despăgubiri date de CEDO victimelor abuzurilor și erorilor judiciare. Răspunderea civilă delictuală nu este o invenție a actualului ministru al justiției ci o prevedere a Codului Civil promulgat de Cuza în 1964 și regăsită în legislația tuturor țărilor europene.
Apelul la stradă arată slăbiciunea și vulnerabilitatea unor politicieni. România nu are nevoie de astfel de politicieni, dar în egală măsură nu are nevoie nici de anarhiști. De la anarhie la dictatură e doar un pas. E drept că România nu are nevoie nici de politicieni corupți. Dar nu vă pierdeți speranța, DNA lucrează pentru neliniștea noastră.
Remus Borza
