Senatorul UDMR Tanczos Barna a anunțat luni, într-o conferință de presă, că va depune la Ministerul Mediului o petiție prin care va solicita reanalizarea întregului sistem de management al carnivorelor mari, în special al ursului, ținând cont că pagubele produse de acest animal sunt tot mai numeroase iar numărul de exemplare este tot mai mare.
Tanczos Barna a precizat că sistemul legislativ, de protecție, este depășit, în momentul de față și se bazează, cu precădere, pe opinia ONG-urilor care se ocupă de protecția mediului, a Ministerului Mediului, a agențiilor și a specialiștilor din acest domeniu și nu are în vedere aproape deloc punctul de vedere al agricultorilor, al fermierilor și al societății civile, al autorităților locale, care se confruntă cu din ce în ce mai multe probleme din cauza urșilor.
”Sistemul trebuie regândit. Nu există, cred, în Europa, în UE, țară unde să fie atâtea atacuri cauzate de urși. Nu putem noi să ducem în cârcă dezideratele întregii Uniuni Europene la nivel de populație de urși, noi să fim grădina zoologică a Europei și ei să aibă producții de zece mii de tone de porumb pe hectar, de zece ori mai multe bovine pe hectar și noi să nu putem crește efectivele și să pierdem cotele de lapte și așa mai departe, pentru că noi trebuie să păstrăm natura intactă, specii protejate etc. Compensările ar trebui să fie pe măsură, cel puțin”, a afirmat Tanczos Barna.
Acesta a susținut că numărul urșilor crește în fiecare an cu câteva sute sau chiar mii, ‘ajungând la peste 10.000 de exemplare în întreaga țară’, în condițiile în care România și-a asumat, printr-un angajament față de UE, că va proteja cel puțin 6000 de urși.
”Numărul urșilor, de exemplu, în România, crește cu câteva sute de exemplare în fiecare an, poate cu mii, și acest lucru este demonstrat de statisticile oficiale. Am depășit demult numărul de urși pe care trebuie să-i protejăm ca un angajament față de UE și constatăm zi de zi că întâlnirile urs-om, fermier-urs, în care sunt distruse culturile, sunt din ce în ce mai mari. Pagubele nu se plătesc așa cum trebui, nu sunt stabilite cum ar trebui și cred că a venit moment ca România să-și reconsidere din temelii atitudinea față de protejarea urșilor. Este o specie care și-a depășit demult habitatul natural, ne intersectăm din ce în ce mai des în orașe, în comune, în sate cu acest animal sălbatic și, în afară de pericolul pe care-l reprezintă la adresa vieții umane, trebuie să găsim și soluții pentru despăgubirile corecte, cinstite pe care să le încaseze fermierii care sunt afectați”, a mai spus Tanzcos Barna.
Senatorul UDMR a precizat că despăgubirie ‘sunt o glumă’, întrucât se stabilesc la nivelul cheltuielilor efectuate cu înființarea culturii și nu la nivelul pagubelor calculate, ceea ce, în opinia sa, ‘este o aberație’.
O altă problemă semnalată de senatorul UDMR este cea a cotelor de vânătoare, despre care spune că rămân de multe ori nefolosite, chiar și în perioadele în care se înregistrează atacuri generate de exemplare periculoase. Tanczos Barna a apreciat că trebuie regândit întregul sistem și din punctul de vedere al vânatului și să se creeze o legislație care să aibă în vedere și traumele produse asupra omului, aspect care este total neglijat, în acest moment.
”Cred că nu doar plata unor despăgubiri în domeniul agricol este prioritate zero în momentul de față, ci și regândirea sistemului din punct de vedere al vânatului. Adică dacă permitem sau nu un sistem, poate restrictiv, dar un sistem care să introducă vânătoarea de trofee în acest domeniu, un sistem care să aibă în vedere și victimele umane. Pentru că, în momentul de față, ne concentrăm asupra porumbului și a vacilor și a bovinelor și lăsăm în afara ariei de acoperire a legislației traumele umane și cred că viața umană este prioritară din toate punctele de vedere, iar noua legislație trebuie să se refere inclusiv la acest aspect”, a punctat senatorul UDMR, adăugând că este inadminisbil să trăim pe aceeași stradă cu ursul și să nu facem nimic, să ne uităm.
Petiția pe care Tanczos Barna o va depune marți la Ministerul Mediului a fost semnată de peste 70 de primari din Harghita și Covasna, de președinții consiliilor județene și de parlamentari din cele două județe.
În documentul menționat se arată că numai la nivelul anului 2014, în județele Covasna și Harghita, din totalul de 527 de pagube înregistrate cu procese verbale, majoritatea produse de urs, doar 99 au fost aprobate pentru plată, 197 au fost respinse pentru neîndeplinirea condițiilor și un număr de 231 încă nu au fost procesate.
Petiționarii solicită atât o analiză a situației actuale privind managementul carnivorelor mari prin prisma conflictelor generate de acestea, astfel încât să reducă presiunea socială actuală și să evite o accentuare a acestor conflicte, ce ar putea aduce după sine efecte nedorite asupra statutului de conservare speciilor. De asemenea, se solicită modificarea legislației și îmbunătățirea sistemului de acordare a despăgubirilor, atât în cazul ursului și lupului cât și al mistrețului, precum și urgentarea acordării despăgubirilor pentru pagube produse de carnivorele mari strict protejate culturilor agricole și animalelor domestice.
În județul Harghita, în acest sezon, patru persoane au ajuns la spital în urma unor atacuri ale urșilor, produse la stâne sau în păduri, iar mai multe animale au fost ucise. De asemenea, urșii coboară tot mai des în localități, ei fiind văzuți aproape zilnic în stațiunea Băile Tușnad, dar și în alte zone ale județului.
Potrivit evaluărilor efectuate de specialiști în primăvara acestui an, în pădurile harghitene trăiesc între 800 și 1.000 de urși.
