Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena este o sărbătoare în calendarul bizantin (folosit de bisericile ortodoxe şi de bisericile unite cu Roma), fixată pe data de 21 mai. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena Augusta.

Născut în apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut şi sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 și 337. Acesta devine conducător al Imperiului Roman după ce îi înfrânge pe Maxentiu şi pe Liciniu.

Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericeşti datorită promulgării Edictului de la Milano. Rezultatul întrevederilor dintre Constantin şi Licinius, ţinute la Mediolanum în februarie-martie 313 este faimosul Edict de la Milano. Acesta, împreună cu Edictul de la Tesalonic din anul 380, promulgat de către împăratul Teodosie, sunt cauzele principale pentru toleranţă de care a fost dată dovadă în cadrul Imperiului Român mai întâi la un nivel teoretic, iar apoi la nivel constituţional.

Conform unei legende, în toamna anului 312, în timpul luptei cu Maxentiu, Constantin cel Mare zaerste pe cer o cruce strălucitoare deasupra soarelui care avea inscripţia: „în hoc signo vinces”, în traducere „prin acest semn vei birui”. În timpul nopţii, Iisus Hristos i s-a arătat în vis împreună cu semnul crucii. Mântuitorul îi cere acestuia să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor pentru că aceştia să fie protejaţi de focurile bătăliei. Acesta a murit în anul 337, însă a rămas în memoria ortodocşilor că fiind unul dintre pilonii de sprijin ai creştinismului din acea perioada.

Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a trăit între anii 248 și 329. Aceasta a fost căsătorită cu generalul roman Constantinuius Chlorus. Este cunoscută că fiind o femeie extrem de credincioasă şi pentru pioşenia ei. De asemenea, este artizana înfăptuirii pelerinajului în Palestina şi în provinciile răsăritene. Mai mult decât atât, i-au fost atribuite găsirea moaştelor Sfintei Cruci a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi aflarea rămăşiţelor celor tei magi.

Legenda spune că, în timpul unui pelerinaj, Elena a văzut nişte oameni ce duceau un mort pe o colină unde se aflau trei cruci. Acei oameni apropiau trupul mortului de fiecare cruce în parte, iar când mortul a ajuns în dreptul ultimei cruci şi a atins-o, a înviat din morţi. Acesta ar fi modul prin care a fost descoperită crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.

Peste 1,7 milioane de români își aniversează sâmbătă onomastica 

Potrivit unui comunicat al MAI, dintre cei 1.750.842 de români sărbătoriți de Sfinții Constantin și Elena, 619.399 sunt bărbați, iar 1.131.443 — femei.

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea românilor care își sărbătoresc onomastica de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena — 476.643 — poartă numele de Constantin, alți 79.276 — Costel, iar 30.668 — Costică.

De asemenea, alte 21.062 de persoane se numesc Costin, 10.674 — Costinel, 746 — Costi și 330 — Costeluș.

Dintre femeile care își sărbătoresc onomastica, 872.774 poartă numele de Elena, alte 115.950 — Ileana și 24.501 — Constantina. Alte 63.900 de femei poartă numele de Lenuța și 48.988 — de Constanța.

Statisticile existente la nivelul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date arată că 1.388 de persoane se numesc Nuți și 3.627 — Leana.