Astăzi, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujba Deniei Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Acest canon de pocăinţă este cel mai extins şi poate cel mai expresiv imn liturgic din cultul ortodox, având 250 de strofe sau tropare.
El se citeşte integral miercuri-seara în a cincea săptămână din Postul Sfintelor Paşti, ca un îndemn spre susţinerea în continuare a efortului ascetic şi a urcuşului duhovnicesc spre sărbătoarea Învierii Domnului.
Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul, una dintre cele mai frumoase slujbe de pocăinţă ale Bisericii Ortodoxe, se citește în seara aceasta în cadrul slujbei Utreniei. Ca o prelungire a rugăciunii din timpul zilei, se săvârşește în această seară Utrenia pentru ziua de joi.
Canonul cel Mare s-a citit în primele patru zile ale Postului Sfintelor Paşti, însă în cadrul Pavecerniţei Mari. Acesta este unul dintre multele canoane de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe. Dar, dintre toate canoanele pe care le are Biserica Ortodoxă, cel mai mare, cel mai lung este acesta. Canonul Mare este o compoziţie poetică religioasă şi el este citit pentru a trezi starea de pocăinţă a credincioşilor.
A fost alcătuit de Sfântul Andrei, care a fost episcop în Creta, şi de aceea se mai numeşte şi Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Originar din Damasc, Sfântul Andrei a alcătuit acest canon pe când era monah la Ierusalim, în aceeaşi perioadă când Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, a scris viaţa Sfintei Maria Egipteanca.
De aceea, în această zi se citește şi viaţa Sfintei Maria Egipteanca. Canonul adună în sine istoria Vechiului şi Noului Testament, este o trecere în revistă a faptelor de pocăinţă ale multor persoane din Vechiul şi Noul Testament.
„Dumnezeu primeşte pe orice păcătos care se întoarce cu pocăinţă sinceră”
Un exemplu grăitor de pocăinţă sinceră este oferit de Canonul Sfântului Andrei Criteanul prin viaţa Sfintei Maria Egipteanca. Această sfântă a Bisericii a avut timp de 17 ani o viaţă dezordonată, însă, printr-un act extraordinar de pocăinţă, a revenit la starea şi trăirea duhovnicească, ajungând să treacă Iordanul fără să atingă apa şi să se roage stând deasupra pământului cam o jumătate de metru.
Această stare duhovnicească deosebită a Sfintei Maria Egipteanca ne arată că omul, dacă vrea să se mântuiască, reușește, pentru că Dumnezeu este iubitor de oameni şi primeşte pe orice păcătos care se întoarce cu pocăinţă şi cu smerenie sinceră.
Vineri, 15 aprilie, credincioşii sunt chemaţi din nou la rugăciune. În bisericile ortodoxe va fi oficiată Denia Acatistului Bunei Vestiri.
