”Proprietarii Cumințeniei Pământului, lucrarea lui Constantin Brâncuși, au acceptat oferta de achiziție propusă de comisia de negociere mandatată de Guvernul României pe care am condus-o, în valoare de 11 milioane de euro. Din această sumă, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei Ministerul Culturii va lansa o subscripție publică națională”, a scris, miercuri seară, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook.
Detaliile campaniei de subscripție vor fi anunțate în perioada următoare, mai precizează ministrul.
Vinerea trecută a avut loc prima rundă de negocieri pentru achiziția de către statul român a lucrării Cumințenia Pământului.
”Va avea loc o negociere pornind de la expertiză, pornind de la valorile de piață, pornind, sigur, de la mai multe argumente … starea de conservare a lucrării”, spunea ministrul joia trecută, menționând că a găsit foarte multă înțelegere la proprietarii lucrării.
El arăta că proprietarii vor să vândă lucrarea, care nu poate însă părăsi țara.
”Statul român poate, după lege, să-și exercite dreptul de preempțiune la prețul care va fi stabilit pentru această vânzare. Negocierea se face direct cu proprietarii. Au fost mai multe evaluări. Există și cifre legate de licitațiile internaționale, numai că în cazul acestei lucrări (…) există o lege care spune că lucrările de artă clasate în categoria Tezaur, cum este Cumințenia Pământului, nu pot părăsi definitiv România”, a explica ministrul Alexandrescu.
În opinia sa, statul trebuie să dea o parte din sumă pentru răscumpărarea lucrării.
”Eu cred că statul român trebuie să dea și o parte din sumă, indiferent care e starea de prosperitate a națiunii. (…) Statul român trebuie să răscumpere, într-o anumită măsură, nedreptatea care i-a fost făcută lui Brâncuși în anii ’50 când a fost considerată o artă decadentă, formalistă, când statul român a încercat să smulgă cu tractorul Coloana Infinitului de la Târgu Jiu. (…) Eu cred că statul român ar trebui să facă un efort, chiar dacă poate nu va putea da toată suma prin care să arătăm că nouă, ca națiune, ne pasă de moștenirea lui Brâncuși”, sublinia ministrul Culturii.
„Va fi un obiectiv important al Guvernului să aducă procesul la bun sfârșit. Evident că știm prețurile și știm discuțiile pe care comisia anterioară le-a avut cu proprietarii acestui obiect de artă, dar cred că este un moment important cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși faptul că Guvernul dorește să reia procesul de achiziție”, spunea atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Realizată în 1907, Cumințenia Pământului, alături de opere precum Sărutul și Rugăciunea, marchează cea mai apreciată perioadă de creație a lui Brâncuși.
Opera a avut, de-a lungul istoriei, doi proprietari, familia inginerului Gheorghe Romașcu, un bun prieten al lui Brâncuși, care i-a vândut direct lucrarea acestuia și în perioada comunistă statul român, care a luat în mod abuziv Cumințenia Pământului, expusă timp de 50 de ani, la Muzeul Național de Artă a României.
Gheorghe Romașcu a cumpărat Cumințenia Pământului de la Brâncuși, în 1911. „Există și o scrisoare originală creată de mâna și creierul lui Brâncuși care se adresează în România unor organizatori de expoziție cu precizarea clară că ar dori ca la ieșirea din expoziție lucrarea să îi fie dată inginerului Romașcu. Cumințenia Pământului a participat în 1912 la o expoziție care a cam șocat pentru că ieșea din standarde”, declara reprezentantul Casei Artmark, Valeriu Sângeorzan.
În 1957, regimul comunist a luat în mod abuziv lucrarea, pe care a expus-o în Muzeul de Artă al României. În 2012, în urma unui proces lung opera a fost retrocedată moștenitorilor lui Romașcu.
În 2014, Cumințenia Pământului a fost prezentată în cadrul expoziției private dedicate avangardei românești „Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display”, organizată de către Artmark la București, cu prilejul vizitei a aproximativ 20 de importanți colecționari din Marea Britanie, Franța, Rusia, Norvegia, Germania.
