OVIDENIA Biserica Ortodoxă prăznuiește marţi, 21 noiembrie, Ovidenia sau Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Aşezată în sinaxar între cele patru mari sărbători, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, prăznuită la 21 noiembrie, datează din secolul al –VIII-lea.

Ziua ne aminteşte de un moment de seamă din viaţa aceleia care avea să devină mai târziu Născătoarea de Dumnezeu. Este ziua în care ne amintim de aducerea la Templul din Ierusalim a copilei de trei ani.

Viaţa Maicii Domnului este împodobită cu multe minuni.

Naşterea ei din părinţii Ioachim şi Ana, cei doi soţi din Nazaretul Galileii, este o minune care mărturiseşte că Bunul Dumnezeu a împlinit rugăciunile lor ca să nu rămână fără copii.

În speranţa şi dragostea lor de a avea moştenitori au făgăduit în faţa Tatălui Ceresc că primul copil îl vor închina în slujba Bisericii.

Rugăciunile lor nu au rămas nerăsplătite şi când se aşteptau mai puţin au dobândit un copil, o fetiţă.

Copila lor a primit numele Miriam sau Maria, care înseamnă „ cea aleasă”, „ cea plăcută”, sau „cea frumoasă”.

Când a împlinit vârsta de trei ani a fost adusă la templul lui Solomon din Ierusalim. A fost încredinţată mai marelui templului, arhiereului Zaharia, ca el să supravegheze în legea Domnului educaţia Mariei.

Primind pe frageda copilă, a intrat cu ea în sfânta sfintelor, locul unde intra numai arhiereul o dată în an.

A cunoscut şi învăţat aici rânduielile postului, practicile bisericeşti şi rugăciunea. În această ambianţă, de meditaţie şi rugăciune a trăit Fecioara Maria timp de 12 ani.

Potrivit tradiţiei, la împlinirea vârstei de 15 ani, fecioarele părăseau templul pentru a se întoarce la familiile lor în vederea căsătoriei.

Însă Fecioara Maria a făcut cunoscut tuturor faptul că îşi doreşte să ducă o viaţă sfântă, în feciorie.

Această zi a rămas în amintirea creştinilor drept sărbătoarea care marchează începutul pregătirii pentru marea şi unica misiune de răscumpărare a omului pierdut.

În acelaşi timp arată importanţa si rolul Bisericii de a mântui pe om din robia păcatului.

În calendarul popular sărbătoarea corespunde cu celebrarea unei divinităţi a lupilor, Filipul cel Mare sau Filipul cel Şchiop. Bătrânii spun că cerurile se deschid de Ovidenie, iar animalele încep să vorbească.

Noaptea se fac descântece, se pot efectua previziuni meteorogice deoarece cum va fi vremea în această zi aşa va fi toată iarna.

De Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva farmecelor. Se fac pomeni pentru cei înecaţi iar cei care au murit fără lumânare li se aprinde una.

Cei care ţin sărbătoarea cred că vor avea belşug în case, de aceea este ţinută cu sfinţenie în special în zona rurală.

Creştinii au dezlegare la peşte, vin şi ulei.

Continuarea AICI