Piața muncii se schimbă și nici apropierea perioadei de pensionare nu mai e ce a fost, arată prognozele. Astfel, ocuparea forței de muncă în România va crește cu o rată mai mare decât media UE-27 în perioada următoare. Această creștere este bazată în principal pe participarea din ce în ce mai mare pe piața muncii a românilor cu vârsta de peste 55 de ani, arată estimările Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP).
Astfel, rata de participare pe piața forței de muncă pentru această grupă de vârstă va ajunge la 82% (de la 56%, cât era în anul 2000).
Până în 2030, CEDEFOP estimează că numărul celor cu vârsta peste 65 de ani aflați pe piața muncii se va dubla față de 2020 (rata de participare pentru cei cu vârsta peste 65 de ani este prognozată să urce la 9 puncte procentuale, de la un declin de 3 puncte procentuale în 2010 – 2020), mai arată prognozele.
Pe de altă parte, se așteaptă o reducere consistentă a intrării pe piața muncii a celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, pe fondul contracției ridicate a populației din această grupă de vârstă.
Ce joburi îi așteaptă în 2030 pe angajații cu vârste tot mai mari e greu de anticipat. Dar iată din ce pot alege acum cei care caută locuri de muncă în Baia Mare, de exemplu. Iar situația nu se va schimba foarte curând.
Abundă locurile de muncă pentru lucrători comerciali în marile supermarketuri, pentru care se cer studii medii, operator call center, șoferi livratori, tehnicieni mașini și utilaje, cofetar, ajutor de bucătar, manager restaurant, director economic, manager achiziții, contabil, inginer în industria alimentară sau inginer proiectant instalații și rețele apă canal, consilier juridic, junior PHP Developer și câte și mai câte.
Totuși, salariile nu sunt nici pe departe comparabile cu Capitala. Un angajat din București câştigă, în medie, 4.700 de lei net lunar, cu 400 de lei mai mult faţă de perioada similară din 2020, ceea ce indică o creștere de 8%.
De fapt, cel mai recent raport, citat de Aleph News, arată că în Bucureşti, Cluj, Timiş, Ilfov şi Iaşi sunt cele mai mari salarii medii din România, în aceste regiuni angajaţii câştigând, în medie, între 3.500 şi peste 4.700 lei net/lună.
La polul opus se situează Vrancea, Vaslui și Dolj, acestea fiind județele cu cele mai mici salarii medii din România, acestea depășind ușor 2.500 lei net.
Sectoarele care vor oferi tot mai multe joburi
Cum vor evolua locurile de muncă în următoarea perioadă? Pentru moment, joburile oferite acoperă multe sectoare, iar peste mai puțin de 10 ani cu siguranță acestea vor fi și mai multe.
Raportul CEDEFOP, mențoinat anterior, arată că, în viitor, ocuparea forței de muncă în construcții va crește relativ puternic în intervalul 2022 – 2030, în vreme ce în agricultură va continua să scadă.
În sectorul prelucrător, creșterea ocupării forței de muncă va fi determinată în mare parte de creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie, mai arată raportul, citat de Hotnews.
În subsectoare cum ar fi comerțul, cazare, catering și transporturi, numărul angajaților va crește, chiar dacă în cazul transporturilor sau a sectorului logistic evoluția joburilor va fi puternic afectată de robotizare și automatizare.
În servicii, activități cum sunt serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor performa cel mai puternic, în vreme ce serviciile administrative vor avea cea mai slabă performanță.
Mulți absolvenți de studii superioare și puține joburi pentru ei
Raportul mai remarcă ceva interesant și specific unor state ca România, Ungaria și Polonia. Numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de joburi care solicită studii superioare nu crește cu aceeași viteză.
Cu alte cuvinte, apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce vin să ofere generațiile care intră pe piața muncii și care au calificări tot mai înalte.
O explicație penru acest fenomen o oferă Cătălin Ghinararu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale: ”E o problemă și a structurii economiei românești, care nu e de natură să absoarbă un număr foarte mare de absolvenți de studii superioare. Noi am dezvoltat foarte mult învățământul terțiar academic, nu cel terțiar vocațional.
Va apărea o presiune asupra celor cu studii medii, care vor presa la rândul lor către cei cu calificări scăzute. E o problemă de structură a economiei”.
Acesta a explicat că mai ales în România, din tot centrul și estul Europei, a crescut numărul absolvenților de studii superioare, un trend pentru întreaga regiune, de altfel. Numai că piața muncii nu a venit și cu joburi potrivite pentru aceștia, care să corespundă pregătirii lor.
De menționat e că, în România, aproape 40% din absolvenții de învățământ superior sunt concentrați în administrație publică (o zonă care contribuie la formarea PIB prin consumurile finale), învățământ și sănătate.
Ce rămâne, aproape 60% din forța de muncă, lucrează în general în sectoare care nu au de-a face cu studiile superioare: prin Horeca, depozite, retail, alte servicii etc.
