În România au fost adoptate de curând noi obligații legale privind ambalajele și deșeurile generate din ambalaje.
Privită din perspectiva publicului larg, Legea nr. 249/2015 stabilește că niciun operator economic nu poate condiționa acordarea unei garanții pentru bunurile vândute, de deținerea ambalajului în care a fost comercializat acel bun.
Desigur, acest concept face atractiv actul normativ, însă implicațiile și responsabilitățile aduse atât persoanelor fizice, cât și operatorilor economici sunt mult mai ample, iar abaterile sunt sancționate cu amenzi aspre.
Raportându-ne la obligațiile persoanelor fizice privind ambalajele și deșeurile din ambalaje, prevederile normative sunt de maxim bun simț, obligând persoanele fizice să nu arunce la întâmplare ambalajele și deșeurile din ambalaje, ci să le predea către operatorii economici ce asigură reciclarea deșeurilor, să le predea operatorilor economici de salubritate sau către alți operatori economici autorizați în colectarea deșeurilor.
Nerespectarea acestei obligații de către persoana fizică este sancționată cu amendă de la 400 de lei la 800 de lei. și operatorii economici au aceleași obligații privind colectarea și predarea deșeurilor din ambalaje, iar nerespectarea obligației este sancționată cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.
Firmele care nu colectează deșeurile electrice asumate, obligate să plătească 20 lei/kg la Fondul de Mediu-proiect
Cum se colectează deșeurile
Deșeurile de ambalaje se colectează în containere și recipiente având inscripționate denumirea materialului ce va fi depozitat.
în acest sens, containerele în culoarea albastră sunt destinate deșeurilor de hârtie și carton, cele de culoare galben sunt destinate deșeurilor de plastic și materialelor compozite, containerele de culoare verde sau albă sunt destinate ambalajelor din sticlă colorată sau albă, iar cele de culoare roșie sunt destinate deșeurilor periculoase.
Prin aceeași lege au fost stabilite și obiective anuale pentru valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu valorificare de energie și, respectiv, reciclarea deșeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel național.
Acestea sunt următoarele:
a) valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deșeurilor de ambalaje;
b) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conținute în deșeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conținut în deșeurile de ambalaje, după cum urmează:
-0% din greutate pentru sticlă;
-0% din greutate pentru hârtie/carton;
-50% din greutate pentru metal;
-15% din greutate pentru lemn;
-22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.
Aceste obiective pot fi atinse prin responsabilitatea operatorilor economici în a asigura reciclarea deșeurilor din ambalaje, ce poate fi pusă în aplicare în două forme:
a) individual, pentru deșeurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piața națională;
b) prin transferarea responsabilităților, pe bază de contract, către un operator economic autorizat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.
Noi reguli
Apar noi reguli și din perspectiva modului în care sunt fabricate ambalajele, astfel:
a) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deșeu de ambalaj, ca un anumit procent din greutatea materialelor folosite să fie reciclat. Fixarea acestui procent poate diferi în funcție de tipul materialului folosit la fabricarea ambalajului;
b) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deșeu de ambalaj, ca deșeurile de ambalaj tratate în vederea valorificării energetice să aibă o valoare calorică minimă ce să permită optimizarea recuperării de energie;
c) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deșeu de ambalaj, ca deșeurile de ambalaje tratate în vederea compostarii să fie suficient de biodegradabile;
d) ambalajul biodegradabil trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deșeu de ambalaj, o descompunere fizică, chimică, termică sau biologică, astfel încât cea mai mare parte a materialului să se transforme în bioxid de carbon, biomasă și apă.
Operatorii economici sunt obligați să introducă pe piață numai ambalaje la care suma nivelurilor concentrațiilor de plumb, cadmiu, mercur și crom hexavalent prezente în ambalaj sau în componentele acestuia nu depășește 100 de părți/milion raportat la greutate, cu excepția ambalajelor realizate numai din sticlă cristal cu conținut de plumb.
Legea are și alte responsabilități și multe sancțiuni pentru abaterile constatate.
Însă cel mai important este să fim cu toții responsabili să aplicăm normele minime de bun simț să strângem și să reciclăm deșeurile pe care le generăm în acesta societate de consum să nu pătăm această frumoasă țară prin indolența propriilor fapte.
Sursa text: ziare.com