Acasăsinucidere maramuresMai jos decât atât nu se poate! Vom avea cel mai slab...

Mai jos decât atât nu se poate! Vom avea cel mai slab Eurovision din istorie?

DISTRIBUIȚI

Prima semifinală a Eurovision 2012 a confirmat din păcate temerile noastre. Piese foarte, foarte slabe au intrat în concurs. Am asistat marţi noaptea la un ghiveci muzical sau, la o „varză” cum s-au exprimat corect comentatorii TVR1.

Semifinala 1 a Eurovision 2012 poate concura cu succes pentru a obţine titulatura de cea mai slabă reunniune muzicală din istoria de 56 de ani a competiţiei. Niciuna din cele 18 piese intrate în concurs nu are vreun viitor, mai mult, niciuna dintre ele nu este nici măcar fredonabilă. Cotidianul.ro a şi efectuat şi un experiment în acest sens. A găsit înainte de începerea semifinalei 10 persoane care urmau să stea pe TVR 1 pentru a vedea concursul. După ce s-au anunţat rezultatele, au fost contactate telefonic cele 10 persoane şi li s-a cerut un comentariu scurt şi…să fredoneze un refren din piesa care le-a plăcut cel mai mult. Nici unul dintre subiecţii contactaţi nu a reuşit să fredoneze nici măcar câteva măsuri din cele 18 piese. În ceea ce priveşte comentariile, acestea au fost integral negative. Redăm câteva dintre ele: „Era mai interesant un concurs pentru cea mai slabă piesă” (D.E. – studentă); „Nu ştiu de ce se mai ţine festivalul” (R.M. – vânzătoare Mall); „Nimic, zero pe toată linia la muzică, voci modeste” (A.S.- elev). La aceste comentarii mai adăugăm că jumătate din piesele din concurs – cele mai multe câştigătoare de finale naţionale – nu ar fi trecut de preselecţia secţiunii „creaţie” de la „Mamaia”. Iar secţiunea „creaţie” este de mulţi ani în suferinţă la singurul nostru festival naţional de muzică pop.

Brigada de agitaţie merge în finală
Ţinând cont de calitatea mediocră a tuturor pieselor, nu se poate face vreun proces de intenţie „juraţilor”. Ca şi în ultimii doi ani, am avut jurizare mixtă: 50% juriu de profesionişti (de menţionat că notele au fost date cu 24 de ore înainte, când a avut loc repetiţia generală transmisă pe circuit închis televiziunilor ţărilor participante) şi 50% televoting (10 minute după terminarea concursului). Cum s-a jurizat în semifinale, nu se va afla decât peste câteva luni, aşa prevede regulamentul Eurovision.
Dacă este totuşi ceva de reproşat, atunci este vorba de admiterea în finală a piesei Rusiei. Tot respectul pentru efortul depus de cele şase „Babushki” sexagenare şi septagenare, dar nivelul lor nu a depăşit pe cel al unei brigăzi de agitaţie din anii ’50 sau ’60 de la clubul uzinelor ZIL sau Torpedo. Unde poate chiar au activat în tinereţe. Să vii totuşi la Eurovision cu aşa ceva, este însă prea de tot. Din lista celor 10 ţări calificate, se poate vedea că votul geopolitic a funcţionat. Grecia şi Cypru care de ani de zile îşi dau câte 12 puncte reciproc merg în finală, iar tandemul România-Moldova, la fel (ambele piese sunt însă cele mai slabe din istoria prezenţelor celor două delegaţii la Eurovision). Au mai fost şi alte „deal”-uri în care au fost implicate Danemarca, Ungaria şi Irlanda dintre ţările calificate şi altele pe care le vom afla curând.
Dacă este totuşi să facem o departajare, atunci putem spune că piesa Islandei a plăcut cel mai mult în semifinala 1, iar vocea care a impresionat a fost a albanezei Rona Nishliu. Paradoxal, 8 din cele 10 piese calificate în finală au fost „votate” şi de internauţi în pre-chart-ul 2012. Piesele necalificate dar votate pe internet (reamintim, pre-chart-ul s-a desfăşurat între 10 martie şi 24 aprilie) au fost cele ale Finlandei şi Israelului.

Piesele calificate din semifinala 1
Islanda – „Never Forget” – Greta Salome & Jonsi (loc 1 în pre-chart 2010)
Grecia – „Aphrodisiac” – Eleftheria Eleftheriou (3)
Albania – „Suus” – Rona Nishliu (7)
Romania – „Zaleilah” – Mandinga (5)
Cypru – „La La Love” – Ivi Adamou (2)
Danemarca – „Should’ve Known Better” – Soluna Samay (4)
Rusia – „Party For Everybody” – Buranovskiye Babushki (6)
Ungaria – „Sound Of Our Hearts” – Compact Disco (8)
Moldova – „Lăutar” – Pasha Parfeny (15)
Irlanda – „Waterline” – Jedward (12)

Retro-Eurovision
*Acum 50 de ani, la ediţia din 1962, se înregistrează două recorduri. Piesa „Zwei Kleine Italiener” interpretată de Conny Froboess (Germania) este prima care se vinde în peste un milion de exemplare, dar care nu a prins podiumul festivalului; interpretul belgian Fud Leclerc participă pentru a patra oară la un Eurovision

În 1972 dintre piesele care făceau furori pe scena de la Usher Hall din Edinburg (Scoţia), enumerăm: „Apres Toi” – Vicky Leandros (Luxemburg), câştigătoarea trofeului – a ocupat poziţia 1 în top-urile din Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, şi a devenit imnul echipei de fotbal Ajax Amsterdam, deţinătoarea CCE în perioada 1972 şi 1973, echipă antrenată de românul Ştefan Covacs; „Beg, Steal or Borrow” – The New Seekers (Anglia), un super hit care a urcat până pe locul 1 în topul revistei Bravo (RFG), a staţionat 13 săptămâni în topul revistei britanice New Musical Expres – locul 2 cea mai înaltă poziţie, a dominat top-urile din Olanda şi Belgia; Printre numele mari care au evoluat la această ediţie a Eurovision mai amintim pe Nicola di Bari (Italia), Mary Ross (Germania), Family Four (Suedia), Tereza Kesovija (Yugoslavia), Veronique Muller (Elveţia), Carlos Mendes (Portugalia) şi nu în ultimul rând, trupa austriacă The Milestones, prima mare trupă din ţara valsului – trupă aflată la ani lumină de jenanţi austrieci din 2012, cei de la Trackshittaz, care au adus pe scena de la Baku dansul la bară!?!?.

1982 a fost anul care a dat una dintre cele mai bune piese din istoria Eurovision: „Ein bißchen Frieden”, interpretată de Nicole (Germania). Tot în acest an se înregistrează şi cea mai bună performanţă a României, deşi înainte de căderea cortinei de fier ţara noastră nu participa la Eurovison. Piesa „Hora” interpretată de Ave Toledano (Israel) obţine locul 2, co-autor şi dirijor al orchestrei (pe atunci încă se cânta cu orchestră în festival) fiind Nansi Brandes, fostul organist şi şef al trupei ieşene Roşu şi Negru, în mare vogă între 1969 şi 1973. La ediţia din 1982, Grecia se prezintă cu Anna Vissi, cea mai titrată cântăreaţă din istoria muzicii pop din această ţară. (sursa: cotidianul.ro)

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.






TE-AR MAI PUTEA INTERESA