Traian Băsescu a împlinit 61 de ani. 61 de ani pe care, ca orice parvenit de duzină, a ales să-i sărbătorească pe Domeniul Regal de la Sinaia. Și nu oriunde pe Domeniul Regal, ci chiar în castelul Foișor, locul în care, acum 91 de ani și 10 zile s-a năcut Regele Mihai I.
În perioada 1996-2000, în plină guvernare a Convenției Democrate, formată în principal din partide și organizații de dreapta, Traian Băsescu, aliat la guvernare și ministru, a fost cel mai vocal adversar al restituirii proprietăților naționalizate de comuniști către proprietarii lor de drept și către urmașii acestora. Același Traian Băsescu care, peste ani, și-a repartizat cu mânuța lui de primar o casă naționalizată pe strada Mihăileanu, casă la care n-ar fi avut acces dacă ea ar fi fost retrocedată, așa cum de dreapta și drept este, către proprietarii săi sau urmașii acestora.
Din cauza lui Traian Băsescu s-a ajuns la situația paradoxală ca mulți proprietari, printre care și Regele MIhai I, să-și recapete proprietățile nu sub guvernele așa-zis de dreapta ale lui Ciorbea și Radu Vasile, ci sub guvernul de stânga al lui Adrian Năstase, sub președinția de stânga a lui Ion Iliescu.
Palatul Peleș, palatul Pelișor și Foișorul nu au aparținut niciodată Domeniilor Coroanei. Terenul a fost cumpărat de către Carol I din fonduri personale, iar construcțiile de pe domeniu au fost ridicate tot din fondurile personale ale lui Carol I. Domeniul Regal de la Sinaia nu a fost niciodată proprietatea statului, ci proprietatea personală a regilor României, Carol I, Ferdinand și Mihai I (care l-a primit moștenire direct de la Ferdinand). Evident, atunci când la putere au venit comuniștii codamnați formal de către Băsescu, lucrurile s-au schimbat iar statul a pus mâna pe proprietatea Regelui. Lucru ce nu s-a schimbat în totalitate nici azi, la atâția ani de la Revoluție, la atâția ani de la condamnarea comunismului.
Castelul Foișor a rămas mereu, de la sfârșitul anilor ’40 ai secolului trecut, în proprietatea statului, având destinația de reședință de protocol destinată, în special, președinților. Totuși, ultimul înalt demnitar român care nu s-a sfiit să serbeze ceva la Foișor a fost Nicolae Văcăroiu, care a petrecut acolo revelionul dintre 1994 și 1995. Iar până la acesta, ceilalți înalți demnitari români care s-au simțit oarecum regi cazându-se la Foișor au fost soții Ceaușescu, cărora le făcea o plăcere deosebită să-și răcorească șoriciul gros de parveniți în H2O-ul piscinei.
Regele Mihai a fost săbătorit și anul acesta, la împlinirea a 91 de ani, cu simpatie. Parvenitul a luat-o personal și s-a gândit să mai dea o palmă monarhiei, sărbătorindu-se alături de alți parveniți în castelul în care, am mai spus-o, s-a născut Mihai I. O nouă dovadă că pe cei doi îi despart 30 de ani de istorie, 30 de ani de educație, bun-simț și civilitate.
Există șanse ca Mihai I al României să rămână în istorie drept cel care, prin faptele sale, a scurtat al II-lea Război Mondial cu luni de zile, salvând viețile a milioane de oameni. Cum de asemeni, cresc în fiecare zi șansele ca Traian Băsescu să nu rămână în istroie decât ca un accident bilogic de parcurs, la fel de sâcâitor și important pentru omenire ca și priapismul lui Carol al II-lea.
La mulți ani, Mârlețimea Ta!
Patrick André de HIllerin
