AcasăMARAMURESUL ISTORICInterviu cu jurnalista Felicia Nichita - Toma (Ziarul ”Zorile Bucovinei”, Cernăuți, Ucraina)

Interviu cu jurnalista Felicia Nichita – Toma (Ziarul ”Zorile Bucovinei”, Cernăuți, Ucraina)

spot_img

DISTRIBUIȚI

 ”Manifestanţii sunt numiţi „terorişti şi extremişti”, vinovaţi de actuala criză politică, Moscova adresându-se către ţările UE şi SUA să nu se amestece în chestiunile Ucrainei.”

Protestele în masă din Ucraina nu au trecut neobservate în Europa și lumea întreagă. Populația din Ucraina își exprimă cetățenia lor în stradă, pentru schimbare, pentru un viitor mai bun, proeuropean – fără să țină cont de vreme, temperaturile fiind și de minus 20 de grade Celsius. Oamenii condamnă actuala guvernare care, prin acțiunile lor și atitudinea lor iresponsabilă și cinică față de cetățenii săi, a condus țara la prezenta confruntare, menționează ”Pravda Ucraineană”. Mulți jurnaliști de la teleradiodifuziunile și ziarele de stat se concediază din motive ideologice.

Pentru o informare corectă a românilor de pretutindeni despre situația actuală din Ucraina am contactat-o pe jurnalista Felicia Nichita – Toma din Bucovina de Nord (Secretar general de redacție la ziarul ”Zorile Bucovinei”) pentru a-i solicita un interviu. A acceptat să răspundă întrebărilor cu promptitudine și amabilitate, după cum urmează:

– Lucreția Berzintu: – Când au început manifestaţiile în Ucraina şi care a fost scânteia care a aprins spiritele populaţiei revoluţionare?

– Protestele în Ucraina au început la sfârşitul lunii noiembrie precedent, când Ianukovyci n-a semnat la summit-ul din Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Însă violenţele din centrul Kyivului au început duminică, 19 ianuarie, după amiază, după adoptarea, la 16 ianuarie, de către Rada Supremă a Ucrainei şi semnarea în ajun de către preşedintele V. Ianukovyci a peste zece legi scandaloase ce instaurează dictatura şi limitează drepturile omului şi libertatea cuvântului.

– Cine sunt “EuroMaidanii” şi cine i-a numit astfel?

– Persoane din întreaga Ucraină, care protestează împotriva regimului lui Ianukovyci şi acestor legi anticonstituţionale ce au fost adoptate cu încălcarea legislaţiei în vigoare. „EuroMaidanii” i-a numit poporul, deoarece centrul protestelor e pe Maidanul din Kyiv (Piaţa Principală) şi toţi sunt proeuropeni.

– Care sunt cerinţele manifestanţilor?

– Anularea respectivelor legi, pedepsirea vinovaţilor pentru violenţele din centrul Kyivului, demisionarea lui Ianukovyci şi guvernului lui Azarov, eliberarea tuturor deţinuţilor politici, alegeri prezidențiale şi parlamentare anticipate.

– Au loc tratative între opoziţie şi guvern, preşedintele Ianucovyci?

– Până în prezent au avut loc trei asemenea runde de tratative, însă până ce puterea n-a îndeplinit nici una din ele.

– Cum au acţionat forţele speciale pentru a calma situaţia?

– Forţele de ordine au reacţionat prin violenţe ce au exalat confruntările.

– Care este situaţia în prezent?

– Situaţia e tensionată, însă relativ paşnică. Deoarece ambele tabere se abţin de la confruntare, aşteptând, se pare, ziua de marţi, 28 ianuarie, când urmează să aibă loc sesiunea extraordinară a Radei Supreme a Ucrainei şi Ianukovyci promite să facă unele schimbări şi cedări, cu toate că protestatarii nu cred în promisiunile preşedintelui, deoarece tot timpul i-a minţit.

– Care sunt susţinătorii actualei conduceri a Ucrainei? Există şi susţineri externe?

– Cei din regiunile estice ale Ucrainei – Doneţk, Lugansk, Harkiv, Dnipropetrovsk Odessa, Herson şi Republica Autonomă Crimeea, însă şi aici opozanţii proeuropeni au susţinători. Dacă vorbim de susţinători externi, unicul e Rusia.

– Vineri seara a sosit comisarul european pentru extinderea şi politica de vecinătate, Ştefan Fule, în calitate de reprezentant special al UE care s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Ianukovyci, şi cu lideri ai opoziţiei. Care sunt concluziile discuţiilor?

– Să înceteze violenţele, iar conflictul să fie rezolvat doar pe cale paşnică, puterea urmând să întreprindă paşi concreţi pentru ameliorarea paşnică a situaţiei critice din ţară.

– Media din Ucraina este liberă? În ce măsură populaţia este bine informată?

– În mare majoritate e liberă, însă există ziare şi audiovizual finanţat de stat ce nu descriu obiectiv evenimentele. Dar oricum, populaţia e informată la nivel.

– În ziarul “Zorile Bucovinei” am citit despre ororile de neimaginat care se fac împotriva manifestanţilor de către instituţii ale statului. Câte victime sunt până în prezent? Sunt victime şi printre români?

– Până în prezent sunt cinci victime din partea manifestanţilor şi un poliţist din paza de stat, care nu avea nimic cu evenimentele tragice din centrul Kyivului, dar a decedat în consecinţa unei lovituri mortale de cuţit, când ieşea de la serviciu. Însă numărul victimelor poate spori, fiindcă mulţi manifestanţi sunt daţi dispăruți fără urme şi nimeni nu ştie de soarta lor.

Români sunt foarte puţini pe EuroMaidan, deci, şi victime nu sunt printre ei.

– În ce situaţie se află românii din Ucraina şi în ce măsură ar putea să-i ajute România în acest context al “EuroMaidanului”?

– România ar putea să-i susţină moral şi prin adresarea către Consiliul Europei de a bloca conturile bancare din străinătate şi de a introduce sancţiuni faţă de cei de la conducere şi vinovaţilor de violenţele din Kyiv.

– Care sunt soluţiile pentru rezolvarea situaţiei? Ce spun observatorii internaţionali?

-Soluţiile rămân aceleaşi – demisionarea actualei conduceri a Ucrainei, alegerile anticipate a preşedintelui şi parlamentului, anularea legilor drastice ce introduc şi intensifică sancţiuni împotriva manifestanţilor, interzic deplasarea în grup nu mai mult de cinci automobile, nu permit informarea populaţiei despre viaţa privată a celor din eşaloanele de vârf ale puterii, ale procurorilor şi judecătorilor, ci prevăd pentru toate acestea pedepse cu închisoarea.

– A apărut, mai nou, Consiliul Poporului. Care este scopul acestuia?

– Luarea puterii în mâinile poporului, limitarea funcţiilor administraţiei preşedintelui, a celor regionale şi raionale de stat ce în prezent sunt principalele organe ale puterii, pe când Rada Supremă şi consiliile locale sunt doar organe reprezentative ce îndeplinesc împuterniciri delegate de administraţii.

– Cum văd, oamenii simpli, ieşirea din această criză politică?

– În demisionarea puterii, alegeri anticipate, în acest an, semnarea Acordului de Asociere cu UE.

– Manifestanţii se aşteaptă la vreun ajutor din partea organizaţiilor internaţionale, UE, SUA, ș.a.?

– Protestatarii au nevoie de sprijin moral.

– Care este poziţia Rusiei în prezent?

– Doar Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, şi-a expus părerea oficială – evenimentele din Kyiv sunt considerate atentat la suveranitatea Ucrainei, manifestanţii sunt numiţi „terorişti şi extremişti”, vinovaţi de actuala criză politică, Moscova adresându-se către ţările UE şi SUA să nu se amestece în chestiunile Ucrainei.

Dacă cititorii doresc mai multă informaţie sunt invitați să consulte site zorilebucovinei.com

Interviu realizat de Lucreția Berzintu, AJRP

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.





TE-AR MAI PUTEA INTERESA