Cufărul a fost oferit unui muzeu al poștei din Haga în 1926, însă cele 2.600 de scrisori aflate în acesta, dintre care 600 nu fuseseră deschise niciodată, sunt abia în prezent studiate de o echipă internațională de cercetători, care include oameni de știință de la universitățile Leiden, Oxford, MIT și Yale.Printre acestea figurează un apel scris în numele unei femei care se temea de o sarcină nedorită și care a fost citit abia acum, la peste 300 de ani după ce a fost trimis celui ce era suspectat că ar fi tatăl copilului.
Scrisoarea îi este adresată unui negustor evreu bogat din Haga și a fost scrisă în numele „unei prietene comune”, o cântăreață de operă olandeză care a plecat la Paris, unde se pare că a descoperit că este însărcinată.
Scrisoarea poartă inscripția „niet hebben” ceea ce înseamnă că destinatarul a refuzat să o accepte, ghicind probabil conținutul său, a explicat pentru The Guardian Daniel Starza Smith de la Universitatea Oxford.
Scrisorile au fost adunate în cufăr de Simon de Brienne și soția sa, Maria Germain, care au lucrat ca poștași la Haga între 1676 și 1707. Cei doi au sperat, probabil, că destinatarii vor veni la un moment dat să își ridice scrisorile și să plătească taxele poștale, care în acea perioadă se plăteau la primire.
Scrise în șase limbi, printre care franceză, olandeză, spaniolă și latină, scrisorile au fost scrise de oameni de diferite condiții sociale și meserii, de la aristocrați și spioni la țărani cu o educație precară.
„Multe dintre aceste persoane abia știau să scrie. Unele angajau profesioniști pentru a le scrie scrisorile, însă cele mai multe sunt redactate de oameni obișnuiți, care scriau fonetic, în propriile dialecte”, explică Rebekah Ahrendt de la Universitatea Yale.
Scrisorile sunt încă împăturite, iar cele sigilate vor fi scanate folosind noi tehnici imagistice, astfel încât conținutul lor să poată fi examinat fără a le deschide.
Agerpres
