A apărut într-o seară de după coloanele din Palatul Cotroceni, iar după trei luni, într-o noapte, s-a evaporat pe scările Palatului Victoria. Se spune că odinioară a fost ministru de Externe. Cine îşi mai aminteşte? Ar fi fost şi membru PNL. Dar carnetul de partid s-a pierdut.
Câţiva ani a fost şeful spionilor. Şi-a luat rolul în serios, astfel că nimeni nu l-a observat.
Era tuns foarte scurt, purta ochelari, nu zâmbea, dar nici nu ridica tonul. Legenda spune că la un moment dat ar fi trântit o uşă, dar că tot el ar fi deschis-o apoi.
A creat şi ceva vâlvă pentru performanţa dintr-un studio de televiziune. Avea talent lingvistic.
În urmă cu vreo săptămână se plimba pe aleile din Neptun. Era îmbrăcat într-o cămaşă roz.
A fost văzut recent şi la o reuniune de partid. De atunci nimeni nu a mai auzit de el. Nici numele nu i-a mai fost pronunţat.
Ceea ce a făcut în ultimele trei luni a fost şters în două zile. Nu pare să-l deranjeze sau poate nu a aflat.
„Voi fi întotdeauna acolo unde am promis pentru cetăţenii acestei ţări”, spunea acum trei luni. Acesta e singurul indiciu despre locul unde s-ar putea afla. Sau poate se află în căutarea „ungurenilor” săi.
Se spune că ar fi în căutarea unui job. Are specializare în „serviciul public”. E posibil ca în CV-ul său să scrie şi „premier”. Unii şi-ar putea încă aminti acest episod, dar probabil că în scurt timp şi aceştia îl vor uita.
Când încă era în „prime time” cunoscuţii îl numeau „MRU”. Vă mai spune ceva?