Tendinita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale aparatului locomotor, întâlnită atât la sportivi, cât și la persoanele care desfășoară activități repetitive sau au un stil de viață activ. Fie că este vorba despre cotul tenismenului, tendinita umărului, tendinita ahiliană sau inflamația tendoanelor de la nivelul încheieturii mâinii, simptomele sunt asemănătoare: durere localizată, sensibilitate la atingere, rigiditate matinală și limitarea mișcărilor. Pentru multe persoane, această afecțiune înseamnă săptămâni întregi de disconfort, adaptarea activităților zilnice și restricții care pot deveni frustrante.

Tratamentul convențional include, de regulă, repaus, medicamente antiinflamatoare, fizioterapie și exerciții excentrice. În ultimele decenii, însă, o metodă complementară a atras tot mai mult interes în recuperarea afecțiunilor tendinoase: fotobiomodularea, cunoscută și ca terapia cu lumină roșie de joasă intensitate. Studiile realizate pe pacienți cu diferite forme de tendinopatie au evidențiat efecte benefice asupra durerii, inflamației și funcționalității zonei afectate. În continuare, vei afla cum funcționează această tehnologie și ce opțiuni există pentru utilizarea ei acasă.

Ce este tendinita și de ce apare?

Tendoanele sunt structuri fibroase rezistente care fac legătura între mușchi și oase, având rolul de a transmite forța necesară mișcării. Atunci când sunt supuse în mod repetat unor solicitări care depășesc capacitatea lor de adaptare, în fibrele de colagen apar microleziuni. În mod normal, organismul repară aceste mici deteriorări într-un ritm constant. Problema apare atunci când suprasolicitarea continuă, iar timpul necesar recuperării nu mai este suficient. În aceste condiții, leziunile se acumulează și se instalează inflamația cronică.

Printre cauzele cele mai frecvente se numără sporturile practicate intens, precum alergarea, tenisul, înotul sau fotbalul, activitățile repetitive desfășurate la calculator, posturile vicioase menținute perioade lungi și profesiile care implică mișcări repetate ale aceleiași articulații. Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea de regenerare a țesutului conjunctiv scade, motiv pentru care tendinitele apar mai des și se vindecă mai greu după 40 de ani.

La nivel biologic, tendinita este asociată cu inflamație persistentă, modificări ale producției de colagen, reducerea circulației locale și creșterea stresului oxidativ. Din acest motiv, o recuperare eficientă presupune mai mult decât simpla ameliorare a durerii: este nevoie de intervenții care să susțină procesele naturale de reparare a țesuturilor.

Cum acționează lumina roșie asupra tendoanelor inflamate?

Fotobiomodularea utilizează lungimi de undă din spectrul luminii roșii (aproximativ 660 nm) și al infraroșului apropiat (810–850 nm), capabile să pătrundă prin piele și să ajungă la nivelul tendoanelor și al țesuturilor din jur. Energia luminoasă este absorbită de citocromul c oxidază din mitocondrii, stimulând producția de ATP și activând procese biologice implicate în regenerarea celulară [1].

Concret, aplicarea luminii roșii pe zona afectată contribuie la îmbunătățirea microcirculației locale, facilitând transportul oxigenului și al nutrienților necesari refacerii fibrelor de colagen. În același timp, ajută la reglarea răspunsului inflamator [2] și stimulează activitatea fibroblastelor – celulele responsabile de producția de colagen nou. Spre deosebire de antiinflamatoare, care urmăresc în principal reducerea simptomelor, fotobiomodularea susține procesele de regenerare și poate contribui la recuperarea pe termen lung a structurilor afectate.

Ce spun studiile despre fotobiomodulare în tendinită?

Cercetările publicate în ultimele două decenii oferă argumente solide pentru utilizarea fotobiomodulării în tratamentul diferitelor forme de tendinopatie. O meta-analiză a evaluat efectele terapiei cu lumină roșie și infraroșie asupra durerii și funcției articulare, concluzionând că aceasta poate reduce semnificativ durerea atunci atunci când este folosită la parametri corespunzători [3].

Un studiu clinic controlat a analizat eficiența fotobiomodulării asociate exercițiilor excentrice în tendinopatia ahiliană. Rezultatele au arătat că pacienții care au beneficiat de ambele intervenții au înregistrat o reducere mai rapidă a durerii și o recuperare funcțională superioară comparativ cu cei care au urmat doar programul de exerciții [4].

Mai recent, un studiu publicat în 2024, a evaluat efectele fotobiomodulării la pacienți cu tendinopatie calcifiantă a coafei rotatorilor, o afecțiune frecventă a umărului. Cercetătorii au observat îmbunătățiri semnificative atât în ceea ce privește nivelul durerii, cât și mobilitatea articulației după efectuarea unor ședințe regulate de terapie cu lumină roșie [5].

În ansamblu, rezultatele sugerează că fotobiomodularea poate reprezenta un instrument util într-un plan terapeutic complex, contribuind la accelerarea procesului de recuperare și la reluarea mai rapidă a activităților obișnuite.

Cum poate fi utilizată fotobiomodularea în tendinită?

Pentru persoanele care doresc să integreze această tehnologie în procesul de recuperare, alegerea dispozitivului depinde în mare măsură de zona afectată.

Pentru tendinitele localizate pe o singură zonă – cot, genunchi, încheietura mâinii, gleznă sau umăr –, această centură cu lumină roșie oferă o soluție compactă, flexibilă și practică. Dispozitivul combină lungimile de undă de 660 nm și 850 nm, acționând atât asupra țesuturilor superficiale, cât și asupra celor situate mai în profunzime. Datorită curelelor reglabile și a materialului flexibil din silicon alimentar, centura se fixează confortabil chiar și pe articulațiile mai mici și poate fi utilizată fără a întrerupe activitățile de zi cu zi.

Pentru tendinitele care implică suprafețe mai extinse sau care afectează simultan mai multe articulații – zona lombară, abdomenul, ambii genunchi sau combinații de mai multe zone –, un sistem modular format din trei pad-uri flexibile poate fi o alegere mai potrivită. Pad-urile se fixează direct pe zonele dureroase cu ajutorul benzilor Velcro și al bandajelor elastice, adaptându-se cu ușurință formei corpului. Un avantaj important este posibilitatea de a trata simultan mai multe zone – ambele coate, ambii genunchi sau o combinație între o articulație și zona lombară –, ceea ce reduce considerabil timpul total necesar terapiei. Cei care caută soluții adaptate diferitelor nevoi pot consulta gama de aparate pentru terapie cu lumină roșie destinate utilizării la domiciliu.

Indiferent de dispozitivul ales, recomandările generale pentru tendinită includ ședințe de 15–30 de minute aplicate pe zona afectată, de 4-5 ori pe săptămână în faza inițială a recuperării, urmate de 2–3 ședințe săptămânale pentru menținerea rezultatelor. Asocierea cu exerciții excentrice, stretching și reducerea factorilor care au provocat suprasolicitarea poate crește eficiența tratamentului.

În situațiile mai severe sau atunci când simptomele persistă în ciuda măsurilor conservatoare, este recomandată evaluarea de către un medic ortoped sau un fizioterapeut, care poate stabili un plan terapeutic adaptat fiecărui caz.

Recuperarea după o tendinită necesită răbdare și consecvență. De cele mai multe ori, progresul se măsoară în săptămâni, nu în zile. Atunci când este integrată într-un program complet de recuperare, fotobiomodularea poate contribui la reducerea inflamației, susținerea proceselor naturale de vindecare și revenirea treptată la un nivel optim de activitate.

Bibliografie

[1] „Mechanisms and Mitochondrial Redox Signaling in Photobiomodulation”, PubMed, Ian. 2018, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29164625/. Accesat la 5 Iun. 2026.

[2] „Mechanisms and applications of the anti-inflammatory effects of photobiomodulation”, PubMed, Aug. 2017, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28748217/. Accesat la 5 Iun. 2026.

[3] „Low level laser treatment of tendinopathy: a systematic review with meta-analysis”, PubMed, Aug. 2009, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19708800/. Accesat la 5 Iun. 2026.

[4] „Clinical effectiveness of low-level laser therapy as an adjunct to eccentric exercise for the treatment of Achilles’ tendinopathy: a randomized controlled trial”, PubMed, Iun. 2012, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22541305/. Accesat la 5 Iun. 2026.

[5] „Effects of low-level laser therapy on symptomatic calcific rotator cuff tendinopathy: A prospective randomized controlled study”, PubMed, Sep. 2024, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39235616/. Accesat la 5 Iun. 2026.