AcasăMARAMURESUL ISTORICFapt neînsemnat în Univers, pierdere imensă pentru omenire. A murit Neil Armstrong!

Fapt neînsemnat în Univers, pierdere imensă pentru omenire. A murit Neil Armstrong!

spot_img

DISTRIBUIȚI

Fostul astronaut american Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Luna, a murit la vârsta de 82 de ani, anunţat familia acestuia, potrivit Reuters.
“Cerul este negru, foarte sumbru. Dar ne gândim mai mult la lumina zilei decât la întuneric când privim prin hublou. E ciudat, dar suprafaţa Lunii pare caldă şi primitoare. Ai fi vrut să faci plaja. Ai fi vrut să ieşi doar în haine de plajă ca să te bronzezi (…) Sunt acum la baza scării. Picioarele modulului nu se afunda decât patru-cinci centimetri in sol. Cu toate acestea, suprafaţa pare de nisip foarte fin când ne apropiem. Este ca o pudră. Urmează să sar cum din modulul lunar”, descrie Armstrong momentele aselenizării.
Armstrong a fost supus unei intervenţii de bypass coronarian cu două zile înainte de a împlini 82 de ani, pe 5 august.
Armstrong a fost comandantul misiunii Apollo 11 şi a pus piciorul pe Lună pe 20 iulie 1969. “Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”, a spus Armstrong atunci, ceea ce a rămas unul dintre cele mai cunoscute citate în limba engleză. Din cei trei membri ai misiunii Apollo 11, toţi născuţi in 1930, Armstrong este primul care părăseşte această lume.
Niels Alden Armstrong avea 38 de ani când a implinit unul din marile vise ale umanităţii, însă nu a fost niciodata îmbătat de succesul acelui moment. “Cred că toţi vrem să fim recunoscuţi nu după un foc de artificii ci pentru munca noastra grea de zi cu zi”, spunea astronautul la CBS, în 2005. Autorul volumului biografic “Primul om: Viaţa lui Neil A. Armstrong”, James Hansen, spunea: “Neil nu a reuşit niciodată să înţeleagă de ce s-a acordat atat de multă atenţie momentului în care cobora de pe scara modulului lunar”.
Un inginer şi un pilot de încercări taciturn, Armstrong a fost cel care a redat încrederea unei întregi naţiuni, care în prim război rece se vedea depăşită tehnologic de URSS, care lansase Sputnikul în 1957. El a fost cel care a împlinit promisiunea lui Fohn F. Kennedy din 1961, ca un ametican să pună piciorul pe Lună “până la finalul acestui deceniu”.
Momentul lansării misiunii Apollo 11, cel al aselenizării şi apoi cel al recuperării capsulei cu astronauţii din apele Pacificului au creat emoţii care au depăşit orice barieră ideologică.
Armstrong a renunţat la zborul în spaţiu la un an după misiunea Apollo 11. A fost numit administrator adjunct pentru aeronautică la NASA, în 1970. În 1971 se retrage şi devine profesor la Universitatea din Cincinnati. Apoi se mută în Ohio, unde a trăit cu soţia până la moarte.

“Anunţăm cu durere că Neil Armstrong a murit în urma unor complicaţii după intervenţiile cardiovasculare. Neil a fost soţul nostru iubitor, tată, bunic, frate şi prieten”, se arată în comunicatul familiei.
Armstrong a fost pasionat de avioane începând din copilărie. La 16 obţine brevetul de pilot. A luptat în 78 de misiuni în războiul din Coreea. Studiază apoi aeronautica la Universitatea Purdue din Indiana şi obţine o diplomă şi la Universitatea California de Sud. În 1955 devine pilot de încercări şi testează 50 de tipuri de avioane. În 1962 este selectat pentru programul NASA, iar în 1966 zboară pentru prima data în spaţiu în misiunea Gemini 8, prima în cares-a realizat cuplarea în spatiu cu un alt modul. A urmat apoi Apollo 11 şi intrarea în istorie.
Din cei 12 astronauţi care au păşit pe Lună, Armstrong este al patrulea care încetează din viaţa. Primul a fost James Irwin, membru al misiunii Apollo 15. El a murit in 1991. Ultimii oameni care au aselenizat, Eugene Cernan şi Harrison Schmitt, membri ai misiunii Apollo 17, au acum 78, respectiv 77 de ani. Pe 14 decembrie 2012 se vor împlini 40 de ani de când omul nu a mai păşit pe solul selenar. „Să fiu sincer, aş fi surprins dacă omul va ajunge încă o dată pe lună până în 2020”, spunea Cernan în 2009. “Ne trebuie un stimul, o provocarea internaţională sau măcar comercială la adresa poziţiei SUA în lume. Şi nu o avem”, sublinia Gene Cernan diferenţa fata de anii ’60, când banii nu au contat. Cât despre proiectul staţiei spaţiale internaţionale, Cernan spune: “Nu aş construi o staţie pentru nimic in lume. O dată ce ai fost pe Lună, a sta acasa nu mai este suficient”. (sursa: cotidianul.ro)

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.










TE-AR MAI PUTEA INTERESA