Dar vai vouă, fariseilor! Că daţi zeciuială din izmă şi din untariţă şi din toate legumele şi lăsaţi la o parte dreptatea şi iubirea de Dumnezeu; pe acestea se cuvenea să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi. Vai vouă, fariseilor! Că iubiţi scaunele din faţă în sinagogi şi în închinăciunile din pieţe. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că sunteţi ca mormintele ce nu se văd, şi oamenii, care umblă peste ele, nu le ştiu. Şi răspunzând, unul dintre învăţătorii de Lege I-a zis: Învăţătorule, acestea zicând, ne mustri şi pe noi! Iar El a zis: Vai şi vouă, învăţătorilor de Lege! Că împovăraţi pe oameni cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu atingeţi sarcinile nici cel puţin cu un deget. (Luca 11, 42-46)

Mustrările Domnului Iisus Hristos i-au vizat pe farisei, pe cei care doar mimau viaţa sfântă. Domnul Hristos a avut mai multe discuţii contradictorii cu fariseii din vremea Sa. Aceştia erau consideraţi de popor oameni sfinţi.

Au fost şi farisei care L-au apreciat pe Mântuitorul şi au înţeles învăţăturile Sale. Domnul Hristos a adus critici severe la adresa modului lor de a se comporta. Se putea constata că fariseii erau sfinţi doar cu numele.

Mântuitorul le-a atras atenţia asupra deprinderilor rele; a condamnat ipocrizia celor care doreau să fie percepuţi altfel decât erau în realitate. Să recunoaştem că şi în mulţi dintre noi există o doză de fariseism.

De multe ori doar am mimat credinţa sau ne-am crezut mai drepţi decât suntem. Însă, dincolo de percepţia celor din jurul nostru, doar Dumnezeu ne poate judeca. (Pr. Dumitru Păduraru)