„Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie pe voi. Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide. Sau cine este omul acela între voi care, de va cere fiul său pâine, oare el îi va da piatră?” (Matei 7, 1-9)
Învăţăturile pe care Domnul Iisus Hristos ni le-a dat sunt foarte profunde şi directe. El pune pe fiecare dintre noi în situaţia de a face primul pas. Eu trebuie să fiu cel care nu judecă, nu trebuie să denigrez pe fratele meu, eu să nu fiu prilej de sminteală pentru semeni. Eu trebuie să cer, eu să fiu cel care caut, eu să fiu cel ce bate la uşa veşniciei.
Întelegem că Dumnezeu nu-i apreciază pe cei etern tânguitori, pe cei veşnic nemulţumiţi şi frustraţi, pe cei care văd lumea doar prin prisma propriei persoane. Ne mai îndeamnă Mântuitorul ca noi să fim cei care ne dorim pacea şi armonia. Vei avea parte de pace dacă eşti un făcător de pace, vei avea linişte dacă aduci şi cauţi liniştea.
Penultimul verset ne aduce mărturie despre faptul că un adevărat creştin este un om de acţiune. El caută, el cere, el întreabă. Nu aşteaptă totul de-a gata, ci se implică. Când obţii ceva prin implicare personală, satisfacţia este mai mare şi rezultatul îl vei preţui mai mult. (Pr. Dumitru Păduraru)
