Şi a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate. Şi le-a poruncit să nu ia nimic cu ei, pe cale, ci numai toiag. Nici pâine, nici traistă, nici bani la cingătoare; ci să fie încălţaţi cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine. Şi le zicea: În orice casă veţi intra, acolo să rămâneţi până ce veţi ieşi de acolo. Şi dacă într-un loc nu vă vor primi pe voi, nici nu vă vor asculta, ieşind de acolo, scuturaţi praful de sub picioarele voastre, spre mărturie lor. Adevărat grăiesc vouă: Mai uşor va fi Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii, decât cetăţii aceleia. Şi ieşind, ei propovăduiau să se pocăiască. Şi scoteau mulţi demoni şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau. (Marcu 6, 7-13)

Domnul Iisus Hristos a poruncit Ucenicilor Săi să meargă în cetăţile din Iudeea pentru a propovădui învăţătura Sa divină. Le-a dat şi câteva poveţe: să nu aibă asupra lor bunuri materiale care ar putea corupe.

Principala lor misiune era aceea de a predica, de a vesti ceea ce auziseră şi văzuseră. Cei ce ignoră mesajul Apostolilor vor avea o soartă identică celor din Sodoma şi Gomora. Ca urmare a predicii Apostolilor, cei ce doreau să-I urmeze Domnului Hristos trebuia să se lase de păcate şi să se împace cu Dumnezeu. Apoi, Apostolii izgoneau demonii şi vindecau pe bolnavi.

Acei simpli pescari dintr-odată s-au văzut îndemnaţi de Mântuitorul să facă o altfel de pescuire. Pescuitul nu mai era o simplă ocupaţie cotidiană, ci a devenit mijlocul prin care se ajungea la cunoaşterea lui Dumnezeu.

Evanghelia are în centru Învierea Domnului Hristos. În numele Său, ucenicii au propovăduit, au ostenit, au pătimit. Domnul Hristos este nădejdea, învierea, înălţarea şi înveşnicirea noastră.

(Pr. Dumitru Păduraru)