Iar ei au zis către El: Ucenicii lui Ioan postesc adesea şi fac rugăciuni, de asemenea şi ai fariseilor, iar ai Tăi mănâncă şi beau. Iar Iisus a zis către ei: Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti în acele zile. Le-a spus lor şi o pildă: Nimeni, rupând petic de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina cea nouă, iar peticul luat din ea nu se potriveşte la cea veche. Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile. Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi împreună se vor păstra. Şi nimeni, bând vin vechi, nu voieşte de cel nou, căci zice: E mai bun cel vechi. (Luca 5, 33-39)

În partea finală a capitolului 5 din Evanghelia după Sfântul Evanghelist Luca suntem îndemnaţi să luăm aminte la pescuirea minunată, la vindecarea unui lepros şi a unui paralitic, apoi la chemarea la apostolat a lui Levi vameşul; iar sfârşitul capitolului îl constituie aceste cuvinte despre post.

Descoperim din cele spuse de Domnul Iisus Hristos cum se plinesc cele vechi şi cum se înveşnicesc cele noi. La prima vedere, cele prezentate par a fi într-o aparentă contradicţie. Oare cine mai pescuise în mijlocul zilei în apele cele limpezi ale lacului Ghenizaret?

Totuşi, Apostolii cei ascultători au prins atât de mult peşte, încât se rupeau mrejele. Se întrebau cei de atunci: de ce ucenicii Domnului Hristos nu posteau, iar cei ai lui Ioan Botezătorul posteau şi făceau rugăciuni?

Mântuitorul explică: „Va veni o vreme când Mirele se va lua de la ei şi atunci vor posti”. Toate aparentele contradicţii le putem explica doar dacă ne raportăm la Domnul Hristos. El vindecă, El plineşte, El mântuieşte! (Pr. Dumitru Păduraru)