spot_img
AcasăOPINIIEDITORIALUL ZILEI – Nu Șova, ci Guvernul Ponta e miza

EDITORIALUL ZILEI – Nu Șova, ci Guvernul Ponta e miza

DISTRIBUIȚI

Nu e zi de la Dumnezeu ca Victor Ponta să nu scoată România din pepeni. Victor Ponta s-a specializat ca purtător de cuvânt al lui Victor Ponta şi vorbeşte necontenit. Dar întotdeauna enervant, provocator, arţăgos, smucit. Orice zice, parcă trage doi pumni sau trei vorbe între ochi. Copie la indigo a fost şi Dan Şova. Probabil că s-au contaminat unul de la celălalt. Orice propoziţie schimbată cu cei din preajmă devine prilej de arţag. De-asta, cei doi şi gaşca lor formată în studenţie în loc să stârnească valuri de simpatie nu provoacă decât intifade verbale.

Să vină reacţia nervoasă a străzii, a opoziţiei şi a societăţii civile doar de la prezenţa enervantă a celor doi? Mă tem că explicaţia busculadei politice provocate de votul pentru arestarea lui Dan Şova are şi alte cauze. Două zile de la incidentul din Senat (unde încuviinţarea arestării lui Dan Şova a picat), toată lumea a intrat în priză de parcă ar fi plănuit debarcarea guvernului.

Ici colo, oamenii au ieşit în stradă, opoziţia şi trompetiştii ei consacraţi au început să strige ”alegeri anticipate” iar moderatorii de serviciu au început să urle. Adevărul este că în aceste zile am văzut cum o duduie, o replică blondă a ciocănitorii Woody, din holul Parlamentului foloseşte cuvintele ca un picamer şi ciuruie cu isteria ei orice încercare de a încropi o explicaţie. În fapt, cu ameninţări de genul meciurilor de fotbal se vorbeşte de pe micul ecran în mai toate emisiunile de seară. Politicienii se aleg cu şuturi şi scatoalce, cu înjurături şi cu puneri la punct cum n-am mai văzut de mult.

Adevărul este că vocea de mătase a Alinei Gorghiu nu ţine loc de tunet al opoziţiei. Şi nici prunele ascunse sub limbă de Cătălin Predoiu nu ţintesc ca gloanţele inamicului. Tot ce seamănă a opoziţie sunt aceste urlete ale moderatorilor din emisiunile de seară. Ei sunt vitejii naţiei, ei ţin baricada, ei vor să comande desfăşurarea ostilităţilor din parlament.

În toate aceste zile isterice, nimeni n-a mai avut răgazul să citească adresa de la Ministerul Justiţiei către Senatul României. Geaba se vedea scris negru pe alb, redactat de minţi cu pretenţii juridice, că Senatul trebuie să voteze în virtutea art. 172 din Regulamentul Senatului. Adică încuviinţarea cu majoritate calificată. După mintea multora, încuviinţarea arestării lui Dan Şova trebuia dată doar pentru că este enervant, face parte din PSD şi umblă ca un căţel în preajma lui Victor Ponta.

În virtutea Statutului şi Regulamentului în vigoare, tot din prostia oamenilor politici (dar nu neapărat a celor incriminaţi în cazul Şova) a rămas în picioare prevederea cu majoritatea calificată. Şi conform Regulamentului şi Statutului, votul din Senat a fost cum nu se poate mai corect chiar dacă, moral, el poate fi socotit nedrept. Dan Şova o merita cu vârf şi îndesat pentru afacerile sale din Gorj, pentru obrăzniciile sale, pentru rateul de la Ministerul Marilor Proiecte, pentru atâtea altele. Dar numai cu probe şi cu acuzaţii fundamentate! Nu cu mitinguri, nu cu fluierături, nu cu presiuni pe stradă sau pe Facebook!

Pornind numai de la judecăţi morale, strada şi presa au împins lucrurile prea departe. Ne-am apropiat de un soi de isterie în care postacii şi mitingiştii, plus patru-cinci papiţoi vor să dirijeze Senatul şi Camera Deputaţilor. Aşa arată lucrurile. Că forţele din spatele scenei (cei care vor să dărâme cu orice preţ guvernul Ponta) sunt mai multe, mai mari şi mai bine orchestrate nu încape nici o îndoială. Vin vremuri grele şi marii jucători nu au timp de prea multe exerciţii democratice. Ce vedeţi acum este doar continuarea tentativei de a duce viaţa politică spre un nou guvern, ”guvernul meu”, care să execute ordine fără prea multe negocieri. Părerea mea este că tot acest joc de culise face mult zgomot, dar nu produce mare lucru. Nici idei, nici soluţii şi nici demolări. După cum nu ţine nici această partitură a opoziţiei. Mi se pare chiţăită, cârpită şi neconvingătoare, cu aceleaşi păcate ca şi PSD-ul sau UNPR-ul.

Să revenim la scandalul votului din Senat. Marele PNL, în loc să iniţieze un demers de modificare a articolelor de pomină, prin trupa condusă de Alina Gorghiu, a început să urle ”comuniştii! corupţii!”, iar avocatul răposatului Patriciu, cel care a făcut din Alina Bica steaua neagră a zilelor noastre, Cătălin Predoiu, să strige ”ruşii, ruşii, oamenii ruşilor!”. Cu trombonul amplificat la maximum, Predoiu se îndreaptă vertiginos spre adevăratele sale dimensiuni, aflate lângă genunchiul broaştei. În loc să ne limpezim pe o direcţie, ne pierdem în două sute!

Pe scurt: nici guvernul Ponta n-are argumente să rămână, dar nici guvernul PNL să preia comanda! Slăbiciunile sunt aceleaşi. S-ar învârti aceeaşi lume fără să se schimbe nimic! Ar fi un soi de ”punct şi de la capăt” cu oameni de aceeaşi factură şi cu aceleaşi apucături.

Cornel Nistorescu

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.






TE-AR MAI PUTEA INTERESA