Disponibilitatea pentru cumpărare a crescut semnificativ în primul trimestru pe piaţa din România, indicatorul crescând cu 11 puncte între decembrie şi martie, la nivelul maxim de după septembrie 2008, potrivit unui studiu realizat de GfK.
„Această creştere s-a concretizat în revenirea indicatorului în zona pozitivă a scalei, atingând aproape 4 puncte – cea mai înaltă valoare din septembrie 2008.Foarte probabil, decizia guvernului de a reduce TVA-ul cu 4 puncte procentuale începând de la 1 ianuarie 2016 a contribuit la acest rezultat”, se spune in studiu.
Totuşi, consumatorii sunt încă departe de momentul în care vor cheltui banii pe produse şi servicii scumpe, deoarece, în acest moment, marea lor majoritate abia dacă dispun de fondurile necesare traiului zilnic.
În acelaşi timp, românii nu au mai fost atât de pesimişti cu privire la perspectivele economiei din octombrie 2014. Aşteptările economice au scăzut în primul trimestru, indicatorul ajungând la valoarea de 3 puncte în luna martie, cu 7 puncte sub nivelul din luna decembrie. Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut,indicatorul de încredere a pierdut peste 19 puncte.
„Această tendinţă descendentă este surprinzătoare, dat fiind faptul că economia a crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% în cele patru trimestre ale anului 2015, în comparaţie cu aceleaşi perioade ale anului anterior. Ultima oară când consumatorii români au fost atât de pesimişti cu privire la perspectivele economiei a fost în octombrie 2014”,se mai spune în studiu.
Şomajul a înregistrat doar o uşoară scădere în decursul ultimului an. Totuşi, aşteptările în ceea ce priveşte veniturile au crescut cu aproape 7% în primul trimestru al anului, atingând nivelul de 22 de puncte în luna martie.
În consecinţă, consumatorii se aşteaptă ca veniturile lor să îşi revină în următoarele câteva luni, fie ca rezultat al unor creşteri salariale directe, fie ca rezultat al scăderii ratei şomajului (deoarece numeroşi oameni vor reveni în activitate).
La nivel european, consumatorii se tem de o încetinire a ritmului economiei, războiul din Siria (ca sursă a crizei refugiaţilor), ameninţarea teroristă din Europa, posibilitatea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi continuarea recesiunii din marile ţări în curs de dezvoltare afectând climatul de consum şi, în special, aşteptările economice şi speranţele de creştere a veniturilor consumatorilor europeni.
În intervalul decembrie 2015 – martie 2016, indicele climatului de consum în Europa a scăzut cu 3,2 puncte, la nivelul de 9 puncte.
Rezultatele studiului GfK „Climatul de consum” în Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat la cererea Comisiei Europene în toate ţările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de ţări. Aceste persoane sunt reprezentative pentru populaţia adultă din UE.
Mediafax
