Acasă Actualitate Social E BINE SĂ ȘTIȚI - Cum diferențiezi banii falși de cei adevărați...

E BINE SĂ ȘTIȚI – Cum diferențiezi banii falși de cei adevărați și ce trebuie să faci cu ei

DISTRIBUIȚI

E BINE SĂ ȘTIȚI Bancnotele românești au serie întreagă de elemente de siguranță, cu ajutorul cărora orice persoană își poate da seama rapid dacă deține unele false.

E BINE SĂ ȘTIȚI În acest sens, am aflat de la Banca Națională a României (BNR) care sunt elementele de siguranță ale bancnotelor, cui trebuie predate cele contrafăcute, dar și ce pedepse riscă cei care repun falsurile în circulație.

Actualele bancnote și monede românești au fost puse în circulație la data de 1 iulie 2005, odată cu denominarea leului, conform Circularei BNR nr. 14/2005 privind punerea în circulație a bancnotelor și monedelor, emisiunea 2005. Singurele excepții sunt bancnota de 200 de lei, ce a fost introdusă de la 1 decembrie 2006, și varianta reproiectată a bancnotei de 10 lei, ce a fost introdusă de la 1 decembrie 2008.

Pentru a îngreuna eventuala falsificare a bancnotelor emise de BNR, acestea au mai multe elemente de siguranță. Dacă unele dintre ele pot fi identificate de orice persoană cu ajutorul simțurilor proprii, celelalte pot fi identificate de lucrătorii bancari cu ajutorul unor instrumente.

„Elementele de siguranță ale bancnotelor românești se împart în două categorii: destinate publicului, care se pot percepe cu ajutorul simțurilor (văz, pipăit), și destinate lucrătorilor bancari, care se pun în evidență cu ajutorul unor instrumente simple, cum ar fi o lupă și o lampă cu lumină ultravioletă”, au explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, reprezentanții Serviciului Relații Mass-media din cadrul Băncii Naționale.

Aceștia au punctat că cetățenii își pot da seama dacă o bancnotă este sau nu autentică prin verificarea prezenței elementelor de siguranță destinate publicului, adică cele ce pot fi pipăite sau văzute cu ochiul liber. De asemenea, nu contează doar prezența elementelor de siguranță, ci și poziționarea acestora pe suprafața bancnotei.

În principal, trebuie reținut că toate bancnotele românești sunt confecționate din polimer (plastic) și au o fereastră transparentă (a cărei formă este diferită în funcție de valoare). Totodată, bancnotele de 1, 5 și 10 lei (varianta introdusă în 2008) au o imprimare plană, iar cele de 10 (varianta introdusă în 2005), 50, 100, 200 și 500 de lei sunt imprimate în relief.

Pentru a exemplifica concret ce elemente de siguranță există, am ales bancnotele de 5 și de 100 de lei. În primul caz, cel al bancnotei de 5 lei, pe avers (fața bancnotei) există o fereastră transparentă sub formă de notă muzicală, un filigran constituit din portretul compozitorului George Enescu și sigla BNR și o zonă imprimată cu microtext. Pe revers (dosul bancnotei) există zone imprimate cu cerneală fluorescentă, un element (o liră) de suprapunere avers/revers, un fir magnetic de siguranță, o bandă iridescentă și o zonă imprimată cu microtext.

În cazul bancnotei de 100 de lei, pe avers avem o fereastră transparentă sub forma unor măști de teatru, filigranul constituit din portretul dramaturgului Ion Luca Caragiale și sigla BNR, o zonă cu microperforații, un fir magnetic de siguranță, o zonă imprimată cu microtext, un element auriu supraimprimat și elemente imprimate cu o culoare schimbătoare. Pe revers sunt zone imprimate cu cerneală fluorescentă, un element de suprapunere avers/revers (o violetă), o bandă iridescentă, o imagine latentă și o zonă cu microtext.

În privința monedelor, în prezent există patru valori aflate în circulație. Din moment ce 1 leu se divizează în 100 de bani, avem monede de 1 ban (galbenă, din oțel placat cu alamă și cant neted), 5 bani (roșie, din oțel placat cu cupru și cant zimțat), 10 bani (albă, din oțel placat cu nichel și cant cu trei grupe de zimți) și 50 de bani (galben deschis, din alamă și cant inscripționat).

Dacă găsești bani falși, trebuie să-i predai polițiștilor

Dacă un cetățean identifică bancnote false, acesta trebuie să se adreseze imediat poliției. „Orice persoană care se află în posesia unei bancnote falsificate sau are suspiciuni asupra autenticității unei bancnote trebuie să se adreseze, de îndată, celei mai apropiate secții de poliție”, au atras atenția reprezentanții BNR, subliniind că „cetățenii nu pot primi la schimb bancnote autentice”.

De altfel, falsificarea de monedă (adică atât bancnotele, cât și monedele) și punerea în circulație a acesteia sunt fapte pedepsite în baza Codului penal. Concret, pentru falsificarea de monedă cu valoare circulatorie se poate da o pedeapsă între trei și zece ani de închisoare, plus interzicerea anumitor drepturi. Pedeapsa este valabilă chiar dacă moneda falsificată n-a fost pusă încă, în mod oficial, în circulație, iar tentativa este pedepsită și ea.

Referitor la punerea în circulație a banilor falsificați, actul normativ prevede aceeași pedeapsă ca pentru falsificarea în sine. „Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312 (monede, titluri de credit sau instrumente de plată, timbre sau efecte poștale – n. red.), precum și primirea, deținerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulație, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse. Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, săvârșită de către autor sau un participant la infracțiunea de falsificare, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse”, se arată în Cod.

De asemenea, se pedepsește și repunerea în circulație a banilor falși de către persoanele care și-au dat seama ulterior intrării în posesie că aceștia nu sunt autentici. În acest caz, se aplică pedeapsa pentru falsificare, însă cu limitele speciale reduse la jumătate (adică închisoare între un an și jumătate și cinci ani). Atât tentativa de punere în circulație, cât și tentativa de repunere în circulație pot fi pedepsite.

Totuși, cei care repun în circulație bani falși, fără să știe că aceștia nu sunt autentici, nu riscă să fie sancționați penal. „Cei care recirculă bancnote falsificate, în necunoștință de cauză și în mod neintenționat (circumstanțe care pot fi dovedite), nu riscă sancțiuni penale. Riscul este cel asociat repunerii falsurilor în circulație, respectiv păgubirea persoanelor care intră în posesia lor”, au conchis reprezentanții Serviciului Relații Mass-media din cadrul BNR.

Au trecut 11 ani de la denominare

Denominarea leului a avut loc la data de 1 iulie 2005, adică acum peste 11 ani, întregul proces fiind făcut în baza dispozițiilor Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale. Denominarea a însemnat, practic, tăierea a patru zerouri din valoarea monedei naționale, astfel că 1 leu nou a echivalat cu 10.000 de lei vechi. Leii vechi au circulat în paralel cu leii noi în perioada 1 iulie 2005 – 31 decembrie 2006, pentru ca cetățenii să se obișnuiască mai ușor cu noile valori. Totuși, banii vechi au putut fi schimbați și după trecerea anului 2006.

„Actualele bancnote și monede, respectiv leii vechi, vor avea putere circulatorie până la data de 31 decembrie 2006 și vor fi acceptate la plată (…). După această dată, Banca Națională a României va preschimba bancnotele și monedele vechi cu cele noi, în condițiile stabilite prin reglementări proprii. Preschimbarea se va putea face pe o perioadă nelimitată de timp, la sucursalele Băncii Naționale a României care desfășoară activități de casierie și la unitățile instituțiilor de credit autorizate să efectueze această operațiune prin ordin al guvernatorului Băncii Naționale a României”, scrie în actul normativ indicat.

Practic, în perioada 1 iulie 2005 – 31 decembrie 2006, banii care se aflau în circulație până la 30 iunie 2005 au fost înlocuiți treptat. Iar în perioada 1 martie 2005 – 30 iunie 2006, prețurile și tarifele bunurilor și serviciilor au trebuit afișate atât în moneda veche, cât și în moneda nouă. De asemenea, sumele din contractele furnizorilor de utilități (aflate în vigoare la 1 martie 2005) și din facturile de plată trebuiau notificate în lei vechi și în lei noi.

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune și adoptarea monedei unice euro, însă acest lucru va fi făcut doar cu respectarea anumitor pași prealabili. Deși se intenționa trecerea la moneda unică din anul 2019, în cel mai recent Plan de convergență al Guvernului României nu mai există o dată concretă, fiind precizat doar că Executivul își menține angajamentul de adoptare. Astfel, autoritățile vor înainta o dată concretă până la următoarea ediție a programului de convergență. (avocatnet.ro)

Loading...
loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.






TE-AR MAI PUTEA INTERESA