spot_img
spot_imgspot_img
spot_img
spot_imgspot_img
spot_imgspot_img
spot_imgspot_img
spot_img
spot_img
spot_imgspot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
AcasăLIFEDe ce „lacurile” de pe litoralul românesc nu sunt, de fapt, lacuri....

De ce „lacurile” de pe litoralul românesc nu sunt, de fapt, lacuri. Secretele geografice ale Dobrogei

DISTRIBUIȚI

Când mergem vara la mare, trecem zilnic pe lângă întinderi mari de apă pe care le numim, din obișnuință, „lacuri”: Techirghiol, Siutghiol, Tașaul sau complexul Razim–Sinoe. În realitate, geografia litoralului românesc ascunde o diversitate mult mai spectaculoasă, modelată timp de mii de ani de întâlnirea dintre Dunăre și Marea Neagră.
În știința apelor, diferența dintre o simplă baltă și un lac adevărat nu ține doar de suprafață, ci de adâncime și de pătrunderea luminii solare. Într-o baltă puțin adâncă, lumina atinge fundul peste tot, hrănind stuful și vegetația acvatică. Într-un lac adevărat, există o zonă centrală suficient de adâncă încât razele soarelui nu ajung niciodată jos.
Mai mult decât atât, marile întinderi de apă de pe coasta Dobrogei au origini diferite. Techirghiolul sau Mangalia sunt limanuri maritime– foste văi de râuri inundate de mare și izolate apoi printr-un cordon de nisip (perisip). În schimb, Siutghiolul și lagunele din nord sunt foste golfuri marine închise treptat de curenți și aluviuni.
Pentru cei pasionați de felul în care geografia se împletește cu istoria locală, o analiză detaliată despre anatomia apelor din Dobrogea și povestea numelor lor explică limpede cum s-au format aceste ecosisteme unice și cum se face trecerea de la o simplă japșă din Deltă până la abisul Mării Negre.

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.




TE-AR MAI PUTEA INTERESA