CRIZA VACCINURILOR La peste un an de la izbucnirea epidemiei de rujeolă, care a făcut până în prezent 32 de victime, Ministerul Sănătăţii admite că nici măcar acum România nu are stocuri de vaccinuri în caz de epidemie, că nu există un buget pentru situaţii de urgentă de acest tip şi nici personal care să intervină.
Constatările sunt cuprinse în Raportul privind Programul Naţional de Vaccinare, publicat miercuri de Ministerul Sănătăţii, Florian Bodog şi înaintat premierului Tudose.
Potrivit documentului, o „ameninţare” o reprezintă faptul că unii medici de familie refuză să vaccineze copiii, dar şi „goana după audienţe/senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare, prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare”.
În raportul de 13 pagini înaintat premierului Tudose, ministrul Sănătăţii enumeră următoarele cauze pentru izbucnirea epidemiei de rujeolă: scăderea continuă a acoperirii vaccinale în ultimii zece ani, declin accentuat în ultimii doi ani din cauza neprezentării părinţilor la medicul de familie, refuzului vaccinării şi lipsei periodice a vaccinului. De asemenea, Ministerul Sănătăţii notează că „prezenţa unor categorii de populaţie vulnerabile, fără acces la servicii medicale, neînscrise la medicul de familie, migratorie la nivel naţional şi internaţional” a avut „o pondere importantă în răspândirea bolii”.
Cu toate că a trecut mai bine de un an de la izbucnirea epidemiei de rujeolă, fiind înregistrate 8.246 de cazuri confirmate în ţară, din care 32 de decese, Ministerul Sănătăţii admite, la capitolul „puncte slabe”, că nici acum România nu are stocuri de vaccinuri pentru intervenţie în situaţii de epidemie. Mai mult, „nu există un buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă”, „nu există personal antrenat pentru intervenţie (cu puţine excepţii)” şi nici „o procedură operaţională standard pentru situaţii de urgenţă”, şi „nu există o evidenţă clară a copiilor eligibili la vaccinare”.
În ceea ce priveşte capitolul „puncte tari”, Ministerul Sănătăţii se laudă cu faptul că există un Program Naţional de Vaccinare şi că sunt asigurate resursele financiare derulării sale.
În schimb, în rândul ameninţărilor care pândesc populaţia, precum refuzul unor medici de familie de a imuniza copiii sau „deficitul de informare, la nivelul unor segmente din societate”, Ministerul Sănătăţii invocă şi „goana după audienţe/senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare, prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare”.
Continuarea articolului, AICI.
