Principala cauză care a dus la producerea incendiului din clubul Colectiv a fost materialul folosit la antifonarea sălii – adica spuma poliuretanică. Este doar una dintre concluziile raportului Institutului de Securitate Minieră şi Protecţie Anti-explozivă. Specialiştii de la Petroşani au stabilit că viteza flăcării a fost enormă, iar tinerii au avut doar 153 de secunde să se salveze. Mulţi nu au reuşit şi au murit intoxicaţi în containerul de la ieşire. O adevărată cameră de gazare, în care concentraţia de gaze toxice a crescut de 2.000 de ori în jumătate de minut.
Era ora 22.32. Goodbye to Gravity tocmai schimbă instrumentele. Începe a doua parte a show-ului. Pentru a doua oară în cadrul concertului sunt pornite şi artificiile.
O singura particulă incandescentă e suficientă să declanşeze iadul. Scânteia ajunge pe stâlpul de lângă scena, acoperit cu burete de antifonare. Se aprinde!
În patru secunde flăcările ajung şi la tavan. Fum, mult fum! Învăluie întreaga sală. Raportul INSEMEX explică de ce în scurt timp din plafon încep să cadă picături fierbinţi. Ca o lavă. Spuma poliuretanică se topeşte în general la 300 de grade Celsius. La nivelul tavanului sunt deja 1000 de grade.
Expertiza tehnică INSEMEX arată că materialul folosit pentru antifonarea clubului, spuma poliuretanică, a declanşat iadul.
Spuma poliuretanică, combustibil periculos
Spuma poliuretanică este considerată un combustibil periculos, din cauza uşurinţei cu care se aprinde, a combustibilităţii ridicate şi a toxicităţii mari a gazelor de ardere produse.
Specialiştii în incendii de la Petroşani arată în raport că spuma poliuretanică se descompune în general la 180 de grade Celsius şi la aproximativ 300 se autoaprinde. În club temperatura a ajuns la peste 600 de grade Celsius, iar la nivelul tavanului au fost peste 1.000 de grade.
Iulian Bocu, comisar şef Omoruri: „Incendiul chiar dacă fusese lichidat, era acea căldură în club… nefiind un spaţiu foarte bine ventilat pur şi simplu trebuia să intrăm având gura şi nasul acoperite”.
2,3 metri pe secundă. Asta a fost viteză cu care s-au propagat flăcările, arată acelaşi raport al specialiştilor din Petroşani.
Jumătate de tavan s-a aprins instant. Exact ca şi cum ai arunca un chibrit într-o baltă de benzină. Instant. Nefiresc.
Cadrul metalic de pe care au fost lansate artificiile se afla la nici patru metri de stâlpul care s-a aprins. Camerele de supraveghere au surprins momentul în care solistul trupei Goodbye to Gravity observă flacăra. Trecuseră doar şapte secunde de când artificiile nu mai ardeau.
Extinctoare existau în club. Cinci. Doar că erau depozitate într-o încăpere separată, în care era şi tabloul electric. Inginerii de la Petroşani au găsit după încendiu un singur stingător care fusese folosit. Inutil! O controversă pe care o lămureşte expertiza INSEMEX este legată de spălarea buretelui cu substanţe inflamabile. Materialul nu a fost niciodată curăţat, aşa cum lăsa să se înţeleagă reprezentantul firmei care a renovat clubul Colectiv.
Filmul tragediei arată că tinerii din club au avut doar 153 de secunde să se salveze.
Gradul de toxicitate a fost măsurat inclusiv în container. Expertiza INSEMEX arată că în doar 35 de secunde concentraţia de monoxid de carbon a crescut de 2.000 de ori şi s-a menţinut astfel aproape două minute.
Cel puţin 11 minute containerul de la intrare a funcţionat ca o adevărată cameră de gazare. Multe dintre persoane, spun anchetatorii, şi-au pierdut viaţa sau au fost grav rănite aici. Au fost doborâte de flăcările care veneau din club, de fumul gros şi gazul toxic. Un alt raport trebuie să facă acum lumină în legătură cu modul de intervenţie al autorităţilor. Ancheta a fost realizată de corpul de control al Guvernului, dar nu este încă publică.
