Electrocardiograma, numită și ECG sau EKG, este o investigație ce înregistrează activitatea electrică a inimii. Un EKG anormal poate indica multe lucruri, de la o tulburare de ritm cardiac până la un infarct miocardic sau o anomalie a structurii inimii. Tocmai de aceea, pentru a clarifica rezultatul electrocardiogramei sau pentru a alege cea mai bună opțiune de tratament, poate fi necesară efectuarea unor investigații suplimentare.[1] Care sunt acestea depinde de simptomele tale și de rezultatul EKG-ului. În acest articol vom vorbi despre două dintre posibilele opțiuni: angiografia coronariană și ecocardiografia.
Angiografia coronariană
Angiografia coronariană este o metodă de diagnosticare la care se apelează atunci când este necesară examinarea arterelor coronare, acele vase de sânge care alimentează inima. Procedura presupune introducerea unui cateter (un tub lung, subțire și flexibil), prin artera femurală sau cea radială, până la nivelul arterelor coronare și injectarea unei substanțe de contrast ce va permite vizualizarea acestora cu ajutorul razelor X. Pot fi depistate astfel eventualele blocaje sau îngustări ale arterelor coronare și se poate stabili unde anume sunt acestea localizate, dar și cât de severă este problema.
În noaptea dinaintea procedurii, nu vei avea voie să mănânci sau să bei nimic. De asemenea, înainte de efectuarea acesteia, se recomandă efectuarea unui set complet de analize de sânge și a altor investigații, precum și îndepărtarea lentilelor de contact și a bijuteriilor.
Angiografia coronariană este considerată o procedură sigură, dar nu este lipsită de riscuri, motiv pentru care se face după ce au fost deja efectuate investigații non invazive, cum este și EKG-ul. Lista posibilelor complicații include:
- Infarctul miocardic;
- Accidentul vascular cerebral;
- Aritmia;
- Reacțiile alergice la substanța de contrast;
- Infecțiile;
- Sângerarea excesivă.
Riscul unor complicații severe este însă scăzut.[2]
Ecocardiografia
Ecografia cardiacă sau ecocardiografia este o investigație ce folosește ultrasunetele pentru a crea imagini ale camerelor, valvelor, pereților și ale vaselor de sânge (aortă, artere, vene) ale inimii. Poate ajuta la detectarea leziunilor provocate de un atac de cord, a insuficienței cardiace, a unei malformații congenitale, a valvulopatiilor, a cardiomiopatiei sau a endocarditei.
Există mai multe tipuri de ecocardiografie ce se pot efectua pentru a evalua funcția și structurile inimii:
- Ecocardiografia transtoracică – presupune plasarea pe toracele a unei sonde speciale numite transductor, cu ajutorul căreia se vor obține imagini ale inimii din diverse unghiuri;
- Ecocardiografia transesofagiană – presupune introducerea sondei ecografice în esofag;
- Ecocardiografia de stres – se desfășoară asemenea unei ecocardiografii transtoracice, dar se efectuează după sau în timp ce faci efort fizic ori după ce ți s-a administrat un medicament care crește frecvența cardiacă;
- Ecocardiografia cu substanță de contrast – presupune injectarea unei substanțe de contrast înainte de efectuarea ecografiei cardiace; aceasta permite obținerea unor imagini mai clare.
În general, nu este necesară o pregătire specială înainte de o ecocardiografie; excepția o reprezintă ecocardiografia transesofagiană, înainte de efectuarea căreia este recomandat repausul alimentar.
Ecografia cardiacă standard este o procedură simplă, nedureroasă și sigură. Ecocardiografia transesofagiană poate fi inconfortabilă și ai putea avea dureri în gât ce vor persista câteva zile după efectuarea acesteia. În cazul ecocardiografiei de stres, există riscul să experimentezi dureri în piept, să apară tulburări de ritm cardiac ori chiar să suferi un infarct miocardic. Dacă vei face o ecocardiografie cu substanță de contrast, pot apărea dureri de cap sau alte efecte secundare ori reacții alergice.[3]
Electrocardiograma este o investigația uzuală, cu ajutorul cărora pot fi identificate eventualele probleme legate de activitatea electrică a inimii. Uneori însă, după efectuarea sa, pot fi necesare o angiografie coronariană, o ecografie cardiacă sau alte investigații, care vor ajuta la clarificarea rezultatului EKG-ului și la stabilirea celui mai bun plan de tratament. Medicul este singurul în măsură să stabilească de ce alte teste sau investigații este nevoie.
Bibliografie:
- “Coronary Angiogram – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904. Accessed 5 Oct. 2022.
- “Electrocardiogram: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/003868.htm. Accessed 5 Oct. 2022.
- NHS Choices. Echocardiogram. 2022, www.nhs.uk/conditions/echocardiogram/. Accessed 5 Oct. 2022.
