În ciuda faptului că Maramureşul era cunoscut drept un judeţ în care predomina mineritul, odată cu închiderea minelor locuitorii s-au reorientat. Mulţi dintre ei au ales să facă agricultură dar au renunţat, descurajaţi de faptul că nu avem specialişti care să-i îndrume ce şi cum să facă.

„În judeţul Maramureş avem 305.528 de hectare de teren agricol dintre care 81.072 arabil, 96.888 de hectare sunt păşuni, 121.019 hectare sunt fâneţe, 243 hectare sunt vii, iar 6.306 sunt livezi dintre care pe rod sunt 4.167 de hectare”, a declarat Virgil Ţânţaş, director executiv Direcţia Agricolă Maramureş.
.
Chiar dacă legea le oferă anumite beneficii dacă aleg să înfiinţeze plantaţii prin reconversie, niciun maramureşean nu s-a arătat interesat de acest lucru.

„Niciuna, până în prezent, pe reconversie dar autorizaţii pentu plantaţii s-au dat trei în anul 2015”, a mai adăugat Ţânţaş.

Nici în ceea ce priveşte plantaţiile de pomi fructiferi nu stăm forte bine. Înainte de 1989, numai la Seini era o plantaţie de 14 hectare care producea anual material săditor. Acum în judeţ au mai rămas câţiva operatori privaţi care produc puieţi şi care îi şi comercializează.

”81.000 de hectare de teren arabil declarate la nivel de judeţ, sunt semănate în jur de 50, recoltate în jur de vreo 30 şi calamitate vreo 20 de hectare. 200.000 de hectare de păşuni şi fâneţe declarate pentru că toată lumea cam lasă pământul pajişte. Suprafaţa de ogoare este de 70.000 de hectare în această toamnă declarate de la primării”, a explicat Anton Rohian, prefectul de Maramureş.

Deşi în toate primăriile judeţului există câte un agent agricol care are în sarcină evidenele pe acest domeniu, nu există niciun specilaist. O spune chiar reprezentantul Guvernului în teritoriu care s-a arătat foarte nemulţumit de această lipsă.

„Deci nu există la ora actuală niciun fel de specialist la nivelul acestui judeţ din punct de vedere al implicării şi primire a unor informaţii tehnice, de ce nu trebuie să semănăm hrişcă, de ce ar trebui să semănăm, de exemplu, in şi cânepă şi să nu semănăm ovăz. De ce trebuie să facem rotaţia culturilor şi de ce, de exemplu, terenurile care astăzi după o ploaie de 50 de litri pe metrul pătrat se duc la vale şi de ce, de exemplu, suprafaţa de la silvicultură creşte proporţional cu scăderea de la agricultură. Sunt câteva teme care nu le are nimeni în discuţie deşi este o temă foarte serioasă. Maramureşul este al doilea judeţ din ţară care ar trebui să producă plus valoare. La Produsul Intern brut, Maramureşul este cam al treilea ca aport”, a declarat Anton Rohian.

Ana Pop