Ortodox – Sf. Ier. Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului; Sf. Sfințit Mc. Antipa, episcopul Pergamului
Greco-catolic – Sf. ep. m. Antipa al Pergamului
Romano-catolic – Ss. Stanislau, ep. m.; Gemma Galgani, fc.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut la București, la 7 octombrie 1787, într-o familie de credincioși, fiind cel mai mic dintre frații săi.
În jurul vârstei de 20 de ani, s-a călugărit la Mănăstirea Cernica, sub numele de Calinic. Îndrumat de duhovnicul său, Pimen, a început o perioadă de aspre nevoințe, cu post, rugăciuni, lecturi din Sfânta Scriptură și din operele Sfinților Părinți. Dobândind astfel o viață curată, a fost hirotonit preot și duhovnic al mănăstirii.
După aceasta, a plecat pentru un an în Muntele Athos. La întoarcerea de la Athos, după moartea starețului Dorotei, obștea l-a ales, la 14 decembrie 1818, la conducerea mănăstirii, deși avea numai 31 de ani. Din acel moment, a condus mănăstirea 32 de ani, timp în care s-a străduit neîncetat să îmbunătățească viața duhovnicească, astfel încât, după mai mulți ani, numărul călugărilor ajunsese la 350.
În 1850 a fost hirotonit arhiereu în scaunul episcopal de la Râmnicu Vâlcea. După 18 ani de păstorire în eparhia Râmnicului, Calinic s-a retras, în 1867, la Cernica, simțindu-și sfârșitul aproape. După un an, în 11 aprilie 1868, s-a mutat la cele veșnice, fiind îngropat în tinda bisericii ‘Sfântul Gheorghe’, ctitoria sa.
Considerat un adevărat sfânt atât de cei ce l-au cunoscut, cât și de urmași, marele Ierarh Calinic a fost canonizat de Sinodul al Bisericii Ortodoxe Române în 1955.
