CALENDAR RELIGIOS – Ortodox – Sf. doctori fără de arginți și făcători de minuni Cosma și Damian, cei din Asia
Greco-catolic – Sf. m. Cosma și Damian, doctori fără plată
Romano-catolic – Toți Sfinții
Unii dintre sfinţi sunt cunoscuţi tuturor şi mulţi creştini le poartă numele, sărbătorindu-şi onomastica în zilele lor de prăznuire. Între sfinţi există o categorie aparte, Sfinții Doctori fără de arginți. Aceştia au fost medicii creştini care aduceau vindecare raportându-se permanent la Hristos, Vindecătorul a toate, și fără a aştepta sau condiţiona o răsplată de la pacienţi.
În ziua de 1 noiembrie, Biserică Ortodoxă și cea Greco- Catolică cinstesc şi ne pun înainte pe doi mari sfinţi, care sunt foarte cunoscuţi în întreaga lume creştină. Este vorba despre Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian din Asia Mică, care au trăit în secolul al IV-lea.
Nu trebuie confundați cu Sfinții Mucenici și Doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Roma, sărbătoriți pe 1 iulie, și nici cu Sfinții Mucenici și Doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Arabia, pomeniți pe 17 octombrie.
Sfinții Doctori fără de arginţi și făcători de minuni pomeniţi astăzi dispuneau de mari harisme, pe care le-au cultivat şi le-au valorificat pentru binele semenilor lor. Erau medici, excelenţi oameni de ştiinţă, dar în acelaşi timp inima lor revărsa de credinţa în Hristos şi de iubirea faţă de oameni. Cine lecturează viaţa şi petrecerea lor se minunează de puterea harului ce le-a fost oferit prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu.
Sfinţii Cosma și Damian erau frați; tatăl lor era păgân, dar mama lor, Teodota, era creștină, care i-a crescut ca buni creștini, insuflându-le iubirea față de semenii lor și ajutându-i să devină bărbați virtuoși și drepți. Educați și formați ca doctori, Sfinţii Cosma și Damian au primit în dar de la Dumnezeu harul vindecării trupurilor și sufletelor bolnave prin puterea rugăciunii.
Când se iveau cazuri dificile în faţa cărora ştiinţa medicală se arăta neputincioasă să ofere vindecare, atunci, credinţa şi statornica lor rugăciune aduceau sfârşitul dorit al tămăduirii trupeşti.
Însă, ca nişte personalităţi integre cum erau, cunoşteau foarte bine că lucrarea de însănătoșire nu constă doar în vindecarea trupească, ci şi în cea sufletească. De aceea se şi îngrijeau să îndrume pe oameni la cunoaşterea stării lor sufleteşti, la pocăinţă şi la relaţia sinceră cu Mântuitorul Hristos.
Ei îşi dezlipiseră inima de la orice tip de răsplată din partea bolnavilor, așa cum procedau confrații lor de atunci. Îşi dezlipiseră inima de mamona, care uneori, ca un magnet, prinde, atrage şi ţine sufletul omului aservit materiei şi banului.
Ei priveau doar duhovniceşte persoanele şi viaţa lor, tămăduind fără să primească bani (arginţi). Au fost numiţi doctori „fără de arginţi” și datorită vindecărilor miraculoase pe care le dăruiau oamenilor, pentru care nu cereau plată de la pacienți. Condiţia vindecării pentru ei era iubirea care inunda existenţa lor şi de aceea şi Dumnezeu le-a dăruit din abundenţă harisma tămăduirilor, care este menționată printre altele ca dar al lui Dumnezeu de Sfântul Apostol Pavel în Epistola I Corinteni 12, 28.
Faima Sfinților Cosma și Damian s-a răspândit în toată regiunea, oamenii numindu-i și cunoscându-i mai ales ca „Doctorii fără de arginți”.
Odată, Sfinții Cosma și Damian au fost chemați la căpătâiul unei femei grav bolnave, pe nume Paladia, care nu mai găsise vindecare la nici un doctor. Cei doi sfinți, numai prin credință și puterea rugăciunii, au reușit să o vindece pe Paladia, care s-a sculat sănătoasă și a dat slavă lui Dumnezeu. Dorind să-i răsplătească pentru binele făcut, Paladia s-a îndreptat spre Damian, arătându-i trei ouă și zicând: „Ia acest dar în numele Sfintei Treimi Dătătoare de Viață, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt”.
Auzind numele Sfintei Treimi, Doctorul fără de arginți nu a îndrăznit să refuze. Când a auzit Cosma această întâmplare, s-a întristat mult, crezând că făcând aceasta fratele său a încălcat porunca de a nu primi plată materială pentru serviciile medicale aduse semenilor lor. Din acest motiv, atunci când Sfântul Cosma era pe patul de moarte, el a cerut ca fratele său Damian să nu fie înmormântat lângă el. La scurt timp după moartea Sfântului Cosma, Sfântul Damian s-a stins și el din viață și toți apropiații săi se întrebau unde să îl îngroape.
Dar Dumnezeu a făcut o minune: o cămilă, pe care cei doi doctori o vindecaseră mai demult, la rugămintea stăpânului ei, a glăsuit cu voce omenească, spunând că nu trebuie să se îndoiască și să-l îngroape pe Damian lângă fratele său Cosma, pentru că Damian nu acceptase acel dar de la Paladia drept plată, ci din respect pentru numele lui Dumnezeu. Sfintele trupuri ale Doctorilor fără arginți au fost îngropate împreună la Thereman (Mesopotamia).
Modelele de viaţă sfântă pe care Biserica le așază astăzi înainte ne arată că au existat, există şi vor exista întotdeauna sfinţii. Există continuu chipurile sfinţite care „ţin lumea”. Astfel de chipuri luminoase au fost şi Sfinții Doctori fără de arginţi și făcători de minuni, pe care Biserica noastră îi cinsteşte cu bună-cuviinţă astăzi.
Cu o atât de mare iubire se umpluse fiinţa lor, încât şi acum, după atâtea veacuri, lucrează „semne şi minuni”. Ajută grabnic pe toţi aceia care cu credinţă şi smerenie aleargă la ei ca la nişte adevăraţi prieteni ai lui Dumnezeu. Spre astfel de minunate trepte duhovniceşti suntem şi noi chemaţi să ne ridicăm în timpurile pe care le trăim.
Să înţelegem astăzi, în lumea secularizată şi globalizată în care trăim, aceste mari şi minunate adevăruri, iar Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian să cerceteze neputinţele noastre, dăruindu-ne sănătate sufletelor şi tămăduire trupurilor.
Astăzi, în ziua lor de prăznuire, să-i rugăm: „Sfinților Doctori cei fără de arginți și de minuni făcătorilor, Cosma și Damian, cercetați neputințele noastre; în dar ați luat, în dar dați-ne nouă”.