Acasăsinucidere maramuresCalendar. Memoria zilei - 8 ianuarie

Calendar. Memoria zilei – 8 ianuarie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Cuv. Gheorghe Hozevitul şi Emilian Mărt.; Cuv. Domnica.
Romano-catolic = Sf. Claudiu Apollinariu, ep.
Reformat(Calvin) = Szörény, Artúr, Gyöngyvér.
Greco-catolic = Cuv. Gheorghe Hozevitul; cuv. Domnica.
Mozaic = 3. Shevat 5771.

Evenimente
1198: Scaunul pontifical de la Vatican este ocupat de Papa Inocențiu al III-lea
1297: Francesco Grimaldi, descendent al unui guelf din Genova, ambasador la curtea lui Frederic I Barbarossa și la cea a emirului Marocului, partizan al Papei, a debarcat pe țărmul stâncos al actualului Principat. Menționat documentar în secolul al X-lea ca o seniorie, Monaco a devenit, în timpul domniei familiei Grimaldi (1297-1715), un principat independent. Familia Grimaldi este una dintre cele mai vechi dinastii din lume. Principatul Monaco este cunoscut sub numele de „paradisul fiscal”, un colț de rai în care impozitul pe venit a fost desființat printr-un decret emis în 1969. Aici trăiesc numeroase celebrități.
1392: Prima mențiune documentară a funcției de „stolnic” și de „paharnic” în Țara Românească. În Moldova ele apar atestate la 18 noiembrie 1393.
1864: Este deschisă școala preparandală din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se află și Ion Creangă
1889: Herman Hollerith patentează prima mașină de calculat
1892: Are loc, la Sibiu, Conferința extraordinara a Partidului Național Român, care decide elaborarea unui „Memorandum” către Împăratul Franz Joseph I, cuprinzând toate revendicările românilor ardeleni.
1912: În Africa de Sud a fost constituit Cogresul Național African (ANC)
1944: Procesul de la Verona, în care au fost judecați 18 membri ai Marelui Consiliu Fascist Italian (o parte dintre acestia au fost executați ulterior, la 12 ianuarie)
1958: Americanul Bobby Fischer a câștigat primul lui campionat național de șah, la vârsta de 14 ani (Foto-momentul victoriei!)
1959: Charles de Gaulle a devenit primul președinte al celei de-a cincea Republici Franceze
1960: Pentru prima dată din 1816, în Catedrala Notre–Dame din Paris are loc o nuntă princiară, prințesa Francoise de Bourbon–Parma se cunună cu prințul Eduard von Lobkowitz
1961: Referendum la care poporul francez a răspuns printr-un „Da” masiv la problema privind autodeterminarea Algeriei
1990: Tribunalul Municipiului București autorizează funcționarea primului partid politic din România post-comunistă, PNȚCD, continuator al partidului istoric interzis în 1947. Corneliu Coposu este cel care îl organizează în chiar noaptea de 22-23 decembrie 1989, lansând un „Apel către țară”.

Nașteri
1556: Uesugi Kagekatsu, samurai (m. 1623)
1583: Simon Episcopius, teolog olandez (m. 1643)
1601: Baltasar Gracián y Morales, scriitor spaniol (m. 1658)
1735: John Carroll, primul arhiepiscop catolic american (m. 1815)
1823: Alfred Russel Wallace, naturalist și biolog britanic (m. 1913)
1824:  Wilkie Collins, romancier britanic (m. 1889)
1867: Emily Greene Balch, scriitor și pacifist american, deținător al Premiului Nobel (m. 1961)
1870: Miguel Primo de Rivera, dictator al Spaniei (m. 1930)
1873 – S-a născut Iuliu Maniu, preşedinte al Partidului Naţional Român, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc, prim-ministru în mai multe rînduri, opozant al regimului comunist. După un proces înscenat, acuzat de complot împotriva statului, Iuliu Maniu este condamnat şi întemniţat la Sighet unde, la 80 de ani, moare în celula sa (m.05.03.1953).
1881: Henrik Shipstead, senator american din Minnesota (m. 1960)
1882: David Brown Milne, pictor, tipograf și scriitor canadian (m. 1953)
1883: Patrick J. Hurley, Ministru de Război american (m. 1963)
1885: John Curtin, al patrusprezecelea prim ministru al Australiei (m. 1945)
A. J. Muste, activist al drepturilor civile și pacifist născut olandez (m. 1967)
1888: Matthew Moore, actor irlandez (m. 1960)
1891: Walther Bothe, fizician german, laureat al Premiului Nobel, în 1954, împreună cu Max Born (m. 8 februarie 1957)
1904: Karl Brandt, criminal de război nazist (m. 1948)
1910: Galina Sergeyevna Ulanova, balerină rusă (m. 1998)
1928: Manole Marcus, regizor român de film (m.1994)
1934: Jacques Anquetil, ciclist francez (m. 1987)
1934: Alexandra Ripley, scriitor american (m. 2004)
1935: Elvis Presley, cântăreț și chitarist american, supranumit „regele rock-ului” (m.16 august 1977)
1942: Stephen Hawking, fizician și autor englez
1946: Robby Krieger, muzician american (The Doors)
1947: David Bowie, muzician și actor englez
1953: Bruce Sutter, jucător de base-ball
1969: R. Kelly, cântăreț american
1973: Mark Knight, creator de jocuri video englez, designer de sunet și cântăreț la vioară electrică

Decese
482: Sfântul Severinus
1100: Antipapa Clement al III-lea
1107: Regele Edgar I al Scoției (n. 1074)
1198: Papa Celestin al III-lea
1324: Marco Polo, explorator italian (n. 1254)
1337 – A murit pictorul şi sculptorul Giotto di Bondone. Pictor florentin, sculptor şi arhitect, Giotto a fost recunoscut ca primul geniu al artei italiene renascentiste (mozaic: „Navicella” – „Corabia Apostolilor”, fresce: „Sfântul Francisc dându-şi mantia săracului”, „Moartea seniorului din Celano” aflate la Bazilica San Francesco, Biserica Superioară şi Assisi, „Fuga în Egipt”, „Jeluirea lui Cristos”, „Noli me tangere” aflate la Capela Scrovegni din Padova) (n.1266).
1642: Galileo Galilei, astronom și fizician italian (n. 1564)
1815: Edward Pakenham, general britanic (ucis în bătălie) (n. 1778)
1878: Nikolai Alekseevich Nekrasov, poet rus (n. 1821)
1896:  Paul Verlaine, poet francez (n. 30 martie 1844)
1976 – A murit Zhou Enlai (Ciu En-lai), fost premier al Consiliului de Stat. Zhou Enlai a fost o mare personalitate a istoriei Chinei moderne. Prin întreaga sa activitate, desfăşurată de-a lungul a peste cinci decenii, a acţionat pentru progresul poporului chinez, pentru transformarea Chinei într-o ţară modernă, pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale acesteia (n.05.03.1898).
1991: Steve Clark, chitarist englez (Def Leppard) (n. 1960)
1995: Carlos Monzon, pugilist argentinian (n. 1942)
1996 – A murit François Mitterand, preşedinte al Franţei între anii 1981-1995. Mitterand a evoluat din punct de vedere ideologic de la poziţia socialismului reformator la aceea a pragmatismului caracteristic unui reprezentant al naţiunii, susţinător al rolului cheie, din punct de vedere militar şi cultural, pe care Franţa era chemată să-l joace în arena internaţională. Alături de Germania, Franţa lui Mitterand a ocupat un loc de frunte în cursa pentru Europa unită (n.26.10.1916).
1997: Melvin Calvin, chimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1911)
2001: Anatol Ghermanschi, scriitor și traducător român (n. 7 august 1941)
2002: Alexander Prochorow, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1916)
2003: Ron Goodwin, compozitor și dirijor britanic (n. 1925)
2006: Prințul George William de Hanovra (n. 1915)

Personalitatea zilei – Bobby Fischer
Robert (Bobby) James Fischer (n. 9 martie 1943, Chicago, Illinois, SUA – d. 17 ianuarie 2008, Reykjavík Islanda) a fost un jucător de șah american, al unsprezecelea campion mondial (1972-1975).
Mama sa, Regina Wender, era o poloneză evreică devenită cetățean american, iar tatăl său, conform certificatului de naștere, era Hans-Gerhardt Fischer, un bio-fizician german. În 2002, un articol din „The Philadelphia Inquirer”, sugerează că tatăl său natural a fost Paul Nemenyi, un fizician evreu de naționalitate maghiară.
La 6 ani învață să joace șah, mai târziu înscriindu-se la „Clubul de șah” din Manhattan.
În 1958, la vârsta de 15 ani, la interzonalul de la Portorož, se clasează pe locurile 5-6 și devine cel mai tânăr mare maestru.
La 19 ani câștigă Interzonalele de la Stockholm, dar se clasează doar al patrulea la turneul candidaților. La 24 de ani (1967), la Interzonalele de la Sousse, câștigă 8,5 puncte în primele 10 jocuri, dar apoi se retrage, ieșind astfel din competiția pentru titlul mondial, deși se credea că va ajunge cel mai tânăr campion mondial din istoria șahului.
Interzonalul din 1970 s-a ținut la Palma de Mallorca, pe care l-a câștigat cu 18.5-4.5 (+15=7-1). Câștigă titlul după meciul de la Reykjavik (Islanda, 11 iulie – 3 septembrie 1972), când îl învinge pe Boris Spasski (scor: 12,5 – 8,5; prima partidă a fost pierdută de chalanger, care a cerut să fie scoase din sală camerele de filmat, care îl deranjau; a doua partidă a fost pierdută de chalanger prin neprezentare; ținând seama că la scor egal campionul en tirte își păstra titlul, handicapul era deja enorm, dar a fost surmontat).
În preliminariile acestui campionat pentru coroana supremă, Boby Fischer i-a învins mai intai pe Mark Taimanov cu 6-0 apoi pe Bent Larsen tot cu 6-0 scoruri nemaintalnite in istoria moderna a sahului si in finala candidatilor la invins pe Tigran Petrosian (6,5 – 2,5). După victoria în fața lui Spasski, a devenit șahistul cu cel mai mare ELO din istoria șahului. (Coeficienții ELO ai șahiștilor de după Kasparov nu mai reflectă realitatea, deoarece sunt realizați în turnee special făcute pentru creșterea coeficientului).
Fischer a întrerupt supremația de circa 25 de ani a școlii de șah sovietice. Meciul său cu Spasski a fost supranumit „Meciul secolului”. În perioada 3-24 aprilie 1975, FIDE a organizat meciul de Campionat Mondial, Boby Fischer avându-l drept chalanger pe Anatoli Karpov. Nu s-a prezentat la meci și a fost declarat învins. Fischer a declarat, după victoria în meciul cu Spasski, că va păstra titlul de campion mondial până la sfârșitul vieții sale.
După câștigarea titlului, Fischer nu a mai participat la competiții oficiale timp de aproape 20 de ani.
În 1992 a jucat meciul “revanșei secolului”, împotriva lui Boris Spasski, în Iugoslavia aflată sub embargo NATO. Înaintea meciului a fost filmat scuipând pe ordinul SUA care îi interzicea să joace. Ca urmare, a fost declarat persoană non-grata pe teritoriul SUA și, se spune, a intrat în urmărirea Interpolului.
O vreme s-a refugiat în Ungaria. Începând din 2000 a locuit în Filipine și Japonia, împreună cu Miyoko Watai, președinta „Asociației Japoneze de Șah”. În 2005, ca urmare a hărțuielilor la care era supus din partea autorităților americane și japoneze, solicită și primește cetățenia islandeză.
Fischer suferea de o boală de rinichi degenerativă, care s-a agravat în octombrie 2007. La mijlocul lunii ianuarie 2008 condiția lui s-a deteriorat brusc, în ziua de 17 murind în apartamentul său din Reykjavik.
A fost un aspru critic la adresa evreilor (el însuși fiind de descendență evreiască), primele sale declarații în acest sens fiind făcute în 1961. A negat Holocaustul, și-a anunțat intenția de a demasca crimele evreilor și a susținut că Statele Unite sunt o „farsă controlată de evrei ticăloși, circumciși, murdari și coroiați”.
La câteva ore după atentatele din 11 septembrie 2001 a declarat la un post de radio din Filipine, că „aceasta e o veste minunată”, continuând cu critici la adresa politicii SUA în Orientul mijlociu.
Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.





TE-AR MAI PUTEA INTERESA