Acasăsinucidere maramuresCalendar. Memoria zilei - 6 noiembrie

Calendar. Memoria zilei – 6 noiembrie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Sf. Pavel Mărt., Patr. Constantinopolului; Cuv. Luca.
Romano-catolic = Sf. Leonard, pustnic.
Reformat(Calvin) = Lénárd, Énok.
Greco-catolic = Sf. aep. Pavel Mărturisitorul.
Mozaic = 9. Kheshvan 5772.
Musulman = al-‘ahad: 9. Dhu l-Hidjdja 1432.

Evenimente
355: Viitorul împărat Iulian Apostatul este numit caesar de vărul său Constanțiu al II-lea
1136: Lothar al III-lea, Împărat Roman interzice în imperiu vinderea iobagilor
1528: Conchistadorul Alvar Nunez Cabeza de Vaca devine primul european care a ajuns pe teritoriul actualului Texas
1632: Războiul de Treizeci de Ani – În Bătălia de la Lützen suedezii sunt victorioși însă regele Suediei, Gustav Adolf moare în luptă.
1796: Moartea împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei și urcarea pe tron a fiului ei, Pavel I al Rusiei.
1860: Abraham Lincoln este ales al 16-lea președinte al SUA, primul republican care deține această funcție
1888: Benjamin Harrison este ales președinte al Statelor Unite
1905 – La Pittsburgh a fost deschis primul cinematograf permanent din SUA, numit „Nickel Odeon”, deoarece intrarea se făcea pe baza unei monede de nichel de 5 cenţi; zilnic, de la 8 la 24, se prezentau spectacole de 20 de minute. Într–un singur an vor apărea peste o mie de asemenea săli.
1917: A izbucnit Revoluția Bolșevică din Rusia
1919: S-a fondat, la Sighișoara, prin fuzionarea unor organizații politice ale sașilor și ale șvabilor, Partidul German din România, care milita pentru promovarea intereselor specifice minorității germane
1947: În cadrul ședinței Consiliului de Miniștri, se anunță demisia miniștrilor aparținând PNL – Tătărescu
1957: Félix Gaillard devine prim-ministru al Frantei
1984: Ronald Reagan este reales în funcția de președinte al SUA, învingându-l pe candidatul democrat Walter F. Mondale
1999: În cadrul unui referendum constituțional, australienii resping, în proporție de 54%, instaurarea republicii
2001: Michael Bloomberg este ales primar al New York-ului

Nașteri
15: Agrippina Minor Iulia, regină romană, a patra soție a lui Claudius (d. 59)
1479: Juana de Castilla, regină a Castilliei (d. 1555)
1494: Suleiman Magnificul, sultan al Imperiului Otoman (d. 1566)
1617: Leopoldo de Medici, cardinal italian (d. 1675)
1661: Carol al II-lea, regele Spaniei (d. 1700)
1754: Regele Frederic I de Württemberg (d. 1816)
1771: Alois Senefelder, inventator austriac a litografiei (d. 1834)
1814: Adolphe Sax (Antoine-Joseph), inventator de instrumente muzicale (saxofon), francez de origine belgiană (d. 1894)
1825: Charles Garnier, arhitect francez, cunoscut pentru proiectele pe baza cărora s-au construit Opera din Paris și cazinoul din Monte Carlo (d. 1898)
1854: John Philip Sousa, compozitor american (d. 1932)
1860: Ignacy Jan Paderewski, compozitorul si pianistul polonez (d. 1941)
1861: James Naismith, medic și pedagog canadian, inventatorul baschetului (d. 1939)
1865: William Boog Leishman, medic englez care a descoperit vaccinul contra febrei tifoide (d. 1926)
1880: Robert Musil, romancier austriac (d. 1942)
1882: Aurel Vlaicu, inginer și pilot român (d. 1913)
1893: Edsel Ford, investitor american (d. 1943)
1914: Alexandru Mitru, prozator român (d. 1989)
1921: James Jones, actor american (d. 1977)
1936 – S-a născut Emil Loteanu, regizor de film, scnarist şi poet din Republica Moldova (m. 18 aprilie 2003).
1940: Mihai Zamfir, istoric literar, prozator, critic literar român
1941: Doug Sahm, vocalist și compozitor american (d. 1999)
1944: Ioan Robu, arhiepiscop romano-catolic de București, membru de onoare al Academiei Române
1945: Rita Pavone, cântăreață italiană
1946: Sally Field, actriță americană
1947: Alex Ștefănescu, critic literar român
1949: Olga Delia Mateescu, scriitoare, actriță româncă de teatru și film
1952: Michael Cunningham, scriitor american
1970: Ethan Hawke, actor american

Decese
1003: Papa Ioan al XVII-lea
1406: Papa Inocențiu al VII-lea
1656: Regele Ioan al IV-lea al Portugaliei (n. 1603)
1796: Ecaterina a II-a a Rusiei (n. 1729)
1836: Regele Carol al X-lea al Franței (n. 1757)
1893 – A murit, la Petesburg, compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (balete: “Lacul lebedelor”, “Spărgătorul de nuci”, “Frumoasa din pădurea adormită”; opere: “Evgheni Oneghin”, “Mazepa”, “Dama de pică” etc) (n.1840).
1988: Theodor V. Ionescu, fizician și inventator român (n. 1899)
1993 – A murit istoricul literar Alexandru Piru (n. 1917)

Personalitatea zilei – Piotr Ilici Ceaikovski

Piotr Ilici Ceaikovski, în limba rusă Пётр Ильи́ч Чайко́вский, (n. 25 aprilie, pe stil nou 7 mai 1840, Kamsko-Wotkinski Sawod, azi orașul Ceaikovski – d. 25 octombrie, pe stil nou 6 noiembrie 1893, Sankt Petersburg) a fost un compozitor rus. A compus simfonii, concerte, opere, baleturi și muzică de cameră. Unele dintre acestea fac parte din repertoriul clasic al multor concerte populare și teatre muzicale.

A fost al doilea fiu născut într-o familie burgheză. Tatăl său, inginer de mine, și mama sa, de origine franceză, se hotărâseră să-l îndrume pe tânărul Piotr să urmeze studii de drept. Cu toate acestea, de la vârsta de 5 ani, el a început să studieze pianul. În anul 1854 a murit mama sa, fapt ce i-a pricinuit o adâncă tristețe.

A urmat colegiul de jurisprudență, a luat diploma în drept și s-a angajat ca secretar la Ministerul Justiției. În același timp, se ocupa de muzică, în calitate de amator. Munca sa la minister nu-i stârnea nici un interes, motiv pentru care i-a scris surorii sale „au făcut din mine un funcționar, și încă unul prost”. În fine, în 1863, împotriva hotărârii familiei, părăsește slujba de la minister și începe să studieze muzica cu Anton Rubinstein.

În 1866, după ce a terminat studiile de muzică, Nikolai Rubinstein, fratele lui Anton, i-a oferit postul de profesor de teorie muzicală la proaspăt înființatul Conservator din Moscova, post pe care l-a ocupat până în 1878. În această periodă a compus Simfonia nr.1 în sol minor, op. 13 („Vise de iarnă”). S-a împrietenit cu mai mulți membri din grupul celor cinci compozitori ruși, astfel că dedică uvertura fantezie „Romeo și Julieta” fondatorului grupului, Mili Balakirev.

În vara anului 1872 compune Simfonia a 2-a în do minor (numită și „Mica Simfonie Rusă”, „Mica Rusie” sau „Ucraina”) op.17, pe teme ucrainiene și rusești, iar în iarna anului 1874 dă prima reprezentație cu un concert de pian. În vara anului 1875 compune Simfonia a 3-a.
În anul 1876 se întâlește cu Nadedja von Meck, o mare admiratoare a sa, care timp de 13 ani îi va vărsa o pensie alimentară de 6.000 de ruble pe an, fapt care i-a îmbunătățit simțitor situația materială, dar relațiile lor erau „strict epistolare”. Simfonia a 4-a, în la minor, op. 36, compusă în 1877, îi este dedicată doamnei von Meck.

În luna iulie a anului 1877, Ceaikovski va trăi unul din episoadele cele mai nefericite ale vieții sale. Pentru a pune capăt speculațiilor privind homosexualitatea sa, se căsătorște cu Antonia Milioukova, o fostă elevă a sa, care nutrea o reală pasiune pentru el. Căsătoria a fost un eșec deplin. Nemaiputând să suporte prezența soției sale, Ceaikovski încearcă să se sinucidă, prin încercarea de a se îmbolnăvi de pneumonie. Scurt timp după aceea se desparte de Antonia.

Compune primul său balet, în 4 acte, „Lacul lebedelor” (libretul de V. Beghicev și V. Geltzer). Premiera a vut loc la Sankt Petersburg, la „Teatrul Mariinski”, pe 15 ianuarie 1895, dar a fost un eșec, datorită unei puneri în scenă nepotrivite. Abia peste 30 de ani a fost definitivată trama baletului. Compune și o operă, Evgheni Oneghin, libretul fiind extras dintr-un roman de Aleksandr Pușkin.
Spre 1880 reputația lui Ceaikovski crește considerabil în Rusia, numele său începând să fie cunoscut și în străinătate, în urma unor călătorii întreprinse în acel an. Cu această ocazie se întâlnește cu marii compozitori ai vremii Johannes Brahms și Antonín Dvořák.

Perioada petrecută în Italia i-a inspirat mai multe piese muzicale, între care și Capriccio italian op.45. Tot în 1880 a compus și Serenada pentru orchestră de coarde op.48 și Uvertura solemnă “Anul 1812” op.49.

Un an mai târziu, moare marele său prieten Nikolai Rubinstein. Puternic afectat, Ceaikovski compune minunatul Trio pentru pian „În amintirea unui mare artist”, dedicată defunctului său prieten.
În 1885 compune Simfonia “Manfred” op.58, după Byron. Urmează în anul 1888 Simfonia a 5-a în mi minor op.64, apoi, în 1889, al doilea balet al său, Frumoasa din pădurea adormită, un balet-feerie în trei acte cu prolog pe libret de I. Vsevolojski și Marius Petipa după povestea lui Charles Perault, în coregrafia lui Marius Petipa. Premiera a avut loc pe 3 ianuarie 1890 la „Teatrul Mariinski” din Sankt-Petersburg și a fost un adevărat triumf.
În 1890 a compus o operă în trei acte, cu șapte tablouri, pe un libret inspirat de o nuvelă de Aleksandr Pușkin: Dama de pică.

În anul 1890, Nadedja von Meck întrerupe finanțarea lui Ceaikovski. Motivul oficial constă în „probleme financiare”. Se pare însă că adevăratul motiv consta în faptul că a aflat de homosexualitatea compozitorului, moment în care, profund șocată, a întrerupt brusc corespondența cu el. Se mai spune că ea avea în plan să o mărite pe una din fiicele sale cu Ceaikovski, proiect incompatibil cu tendințele sexuale ale acestuia.

Acest episod a fost o grea lovitură pentru Ceaikovski. În 1891 a întreprins o călătorie în Statele Unite ale Americii. Acolo își dirijează lucrările cu ocazia inaugurării sălii de concete Carnegie Hall, și are un succes remarcabil.

În anul 1892 termină al treilea balet al său, în două acte, Spărgătorul de nuci, după basmul „Spărgătorul de nuci și regele șoarecilor” de E. T. A. Hoffmann care, în mod surprinzător, nu are succesul scontat. Abia peste câteva decenii obține succesul pe care îl merită, fiind în prezent unul din baletele cele mai frecvent reprezentate și apreciate de public.

Pe data de 6 noiembrie 1893, la nouă zile după ce a terminat Simfonia a 6-a în Si minor Patetica op.74, Ceaikovski moare de holeră pentru că a băut apă nesterilizată din râul Neva. Acesta este motivul oficial. Unii cred că actul a fost deliberat, deci o sinucidere, după ce a fost descoperită relația homosexuală pe care o avea cu nepotul unui nobil rus. Indiferent de motivul real, a beneficiat de funeralii naționale, la care au luat parte aproape 8.000 de persoane, fiind înmormântat la mănăstirea Alexandr Nevsky din Sankt Petersburg.

Opera lui Ceaikovski reprezintă o fericită sinteză între operele clasice occidentale și tradiția rusă, reprezentată în epocă și de Modest Petrovici Musorgski și de Grupul celor Cinci.
Viața zbuciumată a lui Ceaikovski i-a inspirat lui Ken Russell filmul The music lovers (1970, Amanții muzicii).
Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.





TE-AR MAI PUTEA INTERESA