Acasăsinucidere maramuresCalendar. Memoria zilei - 25 noiembrie

Calendar. Memoria zilei – 25 noiembrie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = +Sf. M. Mc. Ecaterina; Sf. M. Mc. Mercurie; (Odovania Praznicului intrării în Biserică a Maicii Domnului).
Romano-catolic = Sf. Ecaterina din Alexandria, fc. m.
Reformat(Calvin) = Katalin (Ecaterina), Edina, Kata (Ecaterina).
Greco-catolic = Sf. m. Ecaterina din Sinai; Sf. m. Mercurie.
Mozaic = 28. Kheshvan 5772.
Musulman = al-jum`a: 28. Dhu l-Hidjdja 1432.

Sãrbãtori
Ziua internaționalã a nonviolenței
Ziua internaționalã pentru eliminarea violenței împotriva femeilor
Surinam: Ziua naționalã. Aniversarea proclamãrii independenței (1975)

Evenimente
1034: Malcolm al II-lea al Scoției moare. Duncan, fiul celei de-a doua fiice, în locul lui Macbeth, fiul fiicei mai mari, moștenește tronul
1120: La naufragiul Corabiei Albe moare prințul Angliei William Adelin, fiul lui Henry I al Angliei (cel mai tânãr fiu al lui William Cuceritorul).
1177: Bãtãlia de la Montgisard, singura datã în care sultanul Saladin a fost învins de cruciați. Armatele unite ale lui Baudoin al IV-lea al Ierusalimului zdrobesc oastea musulmanã.
1715: Începutul domniilor fanariote în Țara Româneascã prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poartã asupra Țãrilor Române, dar cu autonomie internã sporitã
1783: Armatele britanice au evacuat New York-ul, ultima lor poziție militarã din timpul revoluției americane
1864: Este promulgat㠄Legea instrucțiunii publice”, ce avea sã stea la baza învãțãmântului românesc modern. Se stabilesc trei grade de învãțãmânt: primar, secundar și superior, din care „instrucțiunea primarã este obligatorie și gratuitã”
1867: A intrat în vigoare prima Convenție poștalã a României, cea cu Rusia, conform cãreia pe teritoriul României serviciul de poștã urma sã fie efectuat numai de cãtre Poșta Românã
1896: Apare, la București, primul numãr al revistei Literatura și arta românã. Idei, simțire și formã, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu
1916: Primul Rãzboi Mondial: Trupele române angajeazã puternice acțiuni de luptã pe linia Cricov-Ialomița, pentru a câștiga timpul necesar atât concentrãrii forțelor ruse, cât și pregãtirii unei alte linii de rezistențã
1932: Pact de neagresiune electoralã” între Partidul Național Țãrãnesc și Garda de Fier. Aderã ulterior gruparea liberalã condusã de Gheorghe Brãtianu („georgiștii”), Uniunea Agrarã condusã de Constantin Argentoianu și Partidul Evreiesc din România.
1940 – Legionarii au masacrat, în închisoarea Jilava, peste 60 de deţinuţi, foşti demnitari şi alte persoane care urmau să fie judecate pentru acţiuni antilegionare din timpul lui Carol al II–lea (Masacrul de la Jilava).
1940: Încep, la Jilava, sãpãturile pentru dezgroparea, în vederea reînhumãrii, a osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu și ale celorlalți legionari uciși împreunã cu el
1998: Jiang Zemin a fost primul șef de stat chinez care a vizitat Japonia, dupã cel de-al doilea rãzboi mondial
2001: Cercetatorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunțat clonarea primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei

Nașteri
1562 – S–a născut scriitorul şi dramaturgul Lope Felix de Vega Carpio, reprezentant de seamă al Renaşterii spaniole, creatorul teatrului naţional spaniol (m.27.08.1635).
1609: Henrietta Maria, prințesã a Franței și reginã a Angliei, Scoției și Irlandei, soția lui Carol I al Angliei (d. 1669)
1638: Ecaterina de Braganza, soția regelui Carol al II-lea al Angliei (d. 1705)
1814:  Matei Millo, autor dramatic (d. 1896)
1863 – S–a născut savantul, medicul şi bacteriologul Ion Cantacuzino, doctor honoris causa al Universităţilor din Atena, Bordeaux, Bruxelles, Lyon, Montpellier, membru al Academiei Române, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală; a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică recunoscută în istoria epidemiologiei ca „marea experienţă românească de vaccinare” (m.14.01.1934).
1876: Prințesa Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1936)
1881: Papa Ioan al XXIII-lea (d. 1963)
1896: George Vraca, actor român (d. 1964)
1960: John F. Kennedy Jr., fiul președintelui american John F. Kennedy (d. 1999)

Decese
1185: Papa Lucius al III-lea
1885: Alfonso al XII-lea, rege al Spaniei (n. 1857)
Grigore Alexandrescu, poet și fabulist român (n. 1810)
1950: Johannes Vilhelm Jensen, scriitor danez (n. 1873)
1959: Gérard Philipe, actor francez (n. 1922)
1968 – A murit scriitorul şi omul politic Upton Sinclair; romanele sale, inspirate din realităţile nord-americane, au avut un puternic impact social (“Jungla”, “Speculanţii de bursă”) (n.20.09.1878).
1972: Henri Coandã, inventator și inginer, creatorul primului avion cu reacție din lume (n. 1886)
1994: Gheorghe Vitanidis, regizor român (n. 1929)
1996 – A murit Valentin Silvestru, critic şi istoric de teatru, unul dintre cei mai importanţi animatori ai vieţii teatrale româneşti, dramaturg, traducător (“Personajul în teatru”, “Caligrafii pe cortină”) (n.20.10.1924).
1999 – A murit Dan Cernovodeanu, istoric, heraldist, stabilit la Paris în 1978; a avut o însemnată contribuţie în cunoaşterea istoriei Tricolorului naţional, a stemelor provinciilor româneşti, a diferitelor emisii monetare de pe teritoriul ţării noastre (n.10.10.1921).
2005: George Best, fotbalist nord irlandez , extremã stângã la Manchester United (n. 22 mai 1946)
2009: Theodor Hristea, lingvist român (n. 1930)

Personalitatea zilei – Henri Coandă

Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 – d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.

Henri Coandă s-a născut la București la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui fusese generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Școala națională de poduri și șosele din București și fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Britania.

Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de miracolul vântului, după își va și aminti mai târziu. Henri Coandă a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași 1899. Termină liceul în 1903 primind gradul de sergent major și își continuă studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București.

Detașat la un regiment de artilerie de câmp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice și mai ales de tehnica aviaticii, în 1905 Coandă construiește un avion-rachetă pentru armata română. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic Montefiore. În 1908 se întoarce în țară și e încadrat ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el a cerut și obținut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan – Teheran – Tibet. La întoarcere pleacă în Franța și se înscrie la Școala superioară de aeronautică și construcții, nou înființată la Paris 1909, al cărei absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă de fapt un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă-1910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910.
În timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se doar cu spaima și câteva contuzii minore pe față și pe mâini. Pentru o perioadă de timp, Coandă a abandonat experimentele datorită lipsei de interes din partea publicului și savanților vremii.

Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele. În 1934 obține un brevet de invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi Efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oară de el în 1910, cu prilejul probării motorului cu care era echipat avionul său cu reacție. Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet și altele.

Henri Coandă revine definitiv în țară în 1969 ca director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coandă moare la București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistentă la deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafete portante (profile de aripă) cu posibilitatea inregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației si stabilirii profilului ideal. Dispozitivul era montat pe un vagon in fața unei locomotive, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face aceste determinări folosind un tunel de vânt cu fum, și o cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru viitoarele sale aparate de zbor.

1911: În Reims, Henri Coandă prezintă un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice.

1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coandă proiectează mai multe aparate de zbor „clasice” (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În

1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare din Anglia.

1914-1918: Henri Coandă lucrează la „Saint-Chamond” și „SIA-Delaunay-Belleville” din [Saint Denis]]. În această perioadă proiectează trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coandă-1916, cu două elici apropiate de coada aparatului. Coandă-1916 este asemănător cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea căruia de fapt a și participat.
Invenția unui nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul Culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)

1926: În România, Henri Coandă pune la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petroliferă.

În Golful Persic inventatorul român construiește un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.

Efectul Coandă. Primele observații le face cu ocazia studierii primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani de studii ale lui și altor savanți, inginerul român a formulat principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.

La 11 octombrie 2010, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la primul zbor, în lume, a unui aparat de zbor cu reacție creat de Henri Coandă, Banca Națională a României a pus în circulație, cu scop numismatic, o monedă de argint, comemorativă, într-un tiraj de 1.000 de exemplare, cu valoarea nominală de 10 lei. Moneda este rotundă, are diametrul de 37 mm, este realizată din argint având titlul de 999‰, de calitate proof și are greutatea de 31,103 g. Marginea monedei este zimțată. «Monedele din argint, din emisiunea numismatică „Aniversarea a 100 de ani de la construirea primului aparat de zbor cu reacție de către Henri Coandă”, au putere circulatorie pe teritoriul României.»

Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img




TE-AR MAI PUTEA INTERESA