Acasăsinucidere maramuresCalendar. Memoria zilei - 13 octombrie

Calendar. Memoria zilei – 13 octombrie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = † Aducerea moaştelor Sf. Ap. Andrei la Iaşi; Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor şi Agatonica
Romano-catolic = Sf. Eduard, regele Angliei
Reformat (Calvin) = Kálman (Coloman), Edgár
Greco-catolic = Ss Carp, Papil şi Agatonica, m (+ sec III).
Mozaic = 25. Tishri 5770
Musulman = ath-thalatha’: 23. Shawwal 1430

Evenimente
54: Împăratul roman Claudius I moare după ce a fost otrăvit de soția sa, Agripina
1307: Din ordinul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, cavalerii templieri din Franța, în frunte cu Jacques de Molay, sunt arestați. Ulterior, o bulă a Papei Clement al V-lea cerea tuturor monarhilor creștini din Europa să facă același lucru și să pună sechestru pe averile templierilor.
1479: Bătălia de la Câmpul Pâinii, bătălie dintre armata turcă condusă de Ali Iskender, Isa și Bali și armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthori
1860: A fost făcută prima fotografie din spațiu, dintr-un aerostat suspendat la înălțimea de 1200 de picioare deasupra orașului Boston.
1879: A fost dată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. Evreii pământeni primeau, astfel, cetățenie română.
1901 – În Bucureşti, pe strada “13 septembrie”, a fost dezvelit Monumentul eroilor pompieri, în memoria celor căzuţi la 13 septembrie 1848, luptând împotriva trupelor turceşti; grupul statuar realizat de E. Hegel, reprezintă pe Nike, personificarea Victoriei, care anunţă cu trompeta biruinţa, iar cu celălalt braţ sprijină un ostaş rănit.
1917: A șasea și ultima presupusă apariție a Fecioarei Maria la Fatima (Portugalia, 130 km la nord de Lisabona)
1914: Garrett Morgan inventează și patenteză masca de gaze.
1923: Orașul Ankara este declarat capitala Turciei.
1939: Al doilea război mondial: România anunță „poziția ei pașnică”.
1943: Al doilea război mondial: Italia a declarat război fostei aliate Germania
1944: Al doilea război mondial: Riga, capitala Letoniei este eliberată de Armata Roșie
1946: Franța adoptă constituția celei de-a Patra Republici
1967: S-a desfășurat, la București, primul colocviu internațional consacrat operei lui Constantin Brâncuși. (13-15)
1969: Au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România și Noua Zeelandă.
1973: A fost inaugurat edificiul Teatrului de Stat din Târgu-Mureș.
1993 – A fost semnat Acordul de pace Israel-OEP – “Declaraţie de principii cu privire la aranjamentele interimare de autonomie”. Guvernul israelian şi reprezentanţii poporului palestinian cad de acord în privinţa planului de pace în Orientul Mijlociu. Acest plan include recunoaşterea mutuală a Israelului şi OEP, precum şi autonomia ţinutului Gaza şi a oraşului Ierihon.  Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei a decretat sărbătoare naţională ziua de 13 septembrie, când, la Washington, Israelul şi OEP au semnat acordul de autoguvernare palestiniană în Gaza şi Ierihon.
1995: Fizicianul francez Joseph Rotblat, militant împotriva folosirii bombei atomice, a primit Premiul Nobel pentru Pace.
1998: Regizorului Lucian Pintilie i-a fost decernat Premiul special al juriului, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, pentru filmul Terminus Paradis
2001: La Teatrul Național din București a avut loc primul festival de Internet din România – „INTERNETIC”.
2009: Parlamentul României a aprobat moțiunea de cenzură „11 împotriva României” cu 254 voturi pentru și 176 împotrivă.

Nașteri
1244: Jaques de Molay, Mare Maestru al Cavalerilor Templieri (d. 1314)
1843: Ștefan G. Vîrcolici, critic literar, publicist și traducător român, membru corespondent al Academiei Române (d. 1897)
1858: Take Ionescu, politician român (d. 1922)
1887: Jozef Tiso, politician slovac (d. 1947)
1898 – S–a născut George Mihail Zamfirescu, prozator şi dramaturg (“Domnişoara Nastasia”, “Idolul şi Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare neruşinare”) (m.08.10.1939).
1902: Ștefan Odobleja, medic român, membru al Academiei Române (d. 1978)
1921: Yves Montand, actor și cântăreț francez de origine italiană (d. 1991)
1925: Lady Margaret Hilda Thatcher, politician britanic
1934: Nana Mouskouri, cântăreață greacă și politician
1941: Paul Simon, muzician american (Simon & Garfunkel)
1941 – S-a născut Oscar Arias Sánchez, preşedintele Republicii Costa Rica (1986-1990), laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1987).
1953: Gellu Dorian, scriitor român
1954: Alexandru Andrieș, cantautor român

Decese
1321 – A murit poetul Dante Alighieri, creator al limbii literare italiene; este autorul primei capodopere a literaturii moderne europene: “Divina Comedie”, poem alegoric în trei părţi (“Infernul”, “Purgatoriul”, “Paradisul”), sinteză filosofică a culturii medievale; romanul “Viaţa nouă” este considerat primul roman autobiografic din literatura universală (n.1265).
1605: Theodorus Beza, teolog francez (n. 1519)
1715: Nicolas Malebranche, filosof francez (n. 1638)
1815: Joachim Murat, mareșal francez și rege al Neapolelui (executat) (n. 1767)
1825: Maximilian I al Bavariei (n. 1756)
1869: Charles Augustin Sainte-Beuve, critic literar, poet si romancier francez (n. 1804)
1905: Sir Henry Irving, actor britanic de teatru, primul om de teatru înnobilat (n. 1838)
1919: Karl Adolph Gjellerup, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel (n. 1857)
1974: Ed Sullivan, personalitate a televiziunii americane (n. 1901)
1974: Reuven Rubin, pictor israelian, de origine evreu român (n. 1893)
1985: Francesca Bertini (Elena Seracini), actriță italiană (n. 1888)
1986: George Apostu, sculptor român (n. 1934)
1987: Walter Brattain, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1902)
1989: Cesare Zavattini, cineast, jurnalist și critic de film italian (n. 1902)
1993: Anton Alexandru Necșulea, inginer român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1908)
2003: Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian, laureat al Premiului Nobel (n. 1918)
2009: Paul Barbăneagră, cineast româno-francez (n. 1929)
2011: Oprea Vlase, antrenor de handbal român (n. 1927)

Personalitatea zilei – George Apostu

George Apostu (n. 20 decembrie 1934, Stănișești, Bacău; d. 13 octombrie 1986, Paris) a fost un sculptor român. A absolvit în 1959 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a studiat sculptura cu Lucian Murnu și Constantin Baraschi.
Începând cu 1964 și până când s-a stins din viață, George Apostu a avut numeroase expoziții personale în România și în străinătate (Franța, Belgia, Italia, Spania, Brazilia, India etc.). În 1983 i se atribuie un atelier de creație de către primăria orașului Paris.
Încă din primii ani ai producției sale artistice, Apostu a găsit în creația populară – în deosebi în sculptura în lemn sau piatră și în piesele de etnografie – temeiurile inovației stilistice, drumul spre modalități de expresie eliberate de clișeele și convențiile unui realism îngust, academizant. Apelul la izvoarele artei populare a fost făcut de pe pozițiile unei concepții originale, rezultat al culturii plastice și al temperamentului său, care are forța să individualizeze forme de largă circulație, să supună întregul material imaginativ al operei la o matrice stilistică personală. Prin acest mod creator de raportare la valorile patrimoniale, Apostu a dovedit că și-a însușit esența lecției lui Constantin Brâncuși. Realizează sculpturi în aer liber la Grenoble, 1967; Măgura, 1970, 1975; Costinești, 1972; Voroneț, 1972; Balta Albă-București, 1972.
Unul din cele mai cunoscute cicluri ale sale, „Tatăl și Fiul”, constituie o prelucrare sculpturală a vechiului motiv al „arborelui vieții”, starea de comunicare dintre elementul uman și cel vegetal făcând posibilă reactualizarea mitului regenerării organice. Alte cicluri – „Laponele”, „Fluturi” – dezvoltă sugestii formale ale artefactului țărănesc, ale căror morfologii preiau în mod firesc datele naturii vii.
În ultimii ani ai vieții, George Apostu trece de la păgânismul declarat al primelor sale lucrări, angajate în dialogul cu acel fond ecumenic neolitic la care se referea Mircea Eliade, și care îl inspirase și pe Constantin Brâncuși, aducând tema tatălui și fiului în aria de semnificație creștină.
George Apostu a fost distins în 1966 cu premiul Ioan Andreescu al Academiei Române, în 1970 cu marele premiu pentru sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Este înmormântat în zona de sud a cimitirului Père-Lachaise din Paris.

Rubrică realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.





TE-AR MAI PUTEA INTERESA